Stimaţi membri ai Parlamentului European,

 Stimaţi colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este o plăcere pentru mine să prezidez astăzi, împreună cu Domnul Andi Cristea cea de-a patra Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Salut participarea la acest eveniment a reprezentanților Parlamentului European, a E.S. dlui Pirkka Tapiola, și nu în ultimul rând, a colegilor mei din Parlament, Guvern și BNM.

Mă bucură, de asemenea, participarea la Reuniune a reprezentanților Platformei Societății Civile UE-Moldova.

Cea de-a patra Reuniune a Comitetului Parlamentar de Asociere RM-UE se desfășoară, emblematic, concomitent cu celebrarea Zilei Parlamentului Republicii Moldova. E o frumoasă ocazie pentru mine să reiterez că integrarea europeană rămâne a fi prioritatea numărul unu pentru Legislativul de la Chișinău. Majoritatea parlamentară este decisă să susțină și să promoveze cu fermitate implementarea Acordului de Asociere între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles, la 27 iunie 2014.

Stimați colegi,

Sunt convins că accelerarea avansării pe calea integrării europene, până ne vom uni cu România, rămâne a fi cea mai viabilă soluție pentru Republica Moldova din perspectiva asigurării bunei guvernări, a consolidării sistemului democratic, a promovării drepturilor omului, a eradicării sărăciei, precum și a impulsionării dezvoltării economice, combătând corupția și economia tenebră, folosind doar Legea și nici un fel de abatere de la ea.

Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană aduce beneficii palpabile și valoroase. La 28 aprilie curent am marcat 3 ani de regim liberalizat de vize cu UE, perioadă în care cetățenii Republicii Moldova au beneficiat și continuă să beneficieze de libera circulație în spațiul european, un avantaj ce reprezintă piatra de temelie a cetățeniei Uniunii Europene.     

În calitate de stat asociat la UE, Republica Moldova resimte pozitiv și beneficiile integrării economice în Uniunea Europeană, aceasta poate fi confirmat și prin faptul că UE este principalul partener comercial al RM, precum și prin numărul în creștere al proiectelor investiționale cu finanțare deplină sau parțială din partea UE în diverse domenii de importanță majoră pentru cetățenii noștri.

Atât Parlamentul, cât şi Guvernul sunt determinaţi să menţină drept prioritatea nr. 1 a RM implementarea Acordului de Asociere şi vor continua eforturile comune de realizare a angajamentelor asumate. În acest sens pe parcursul anului 2016, Guvernul de comun cu Parlamentul au întreprins eforturi conjugate pentru a redresa situaţiile ce au generat îngrijorările partenerilor de dezvoltare, în special în domeniile: combaterea corupţiei, reforma justiţiei, stabilizarea economiei, reformarea sectorului bancar, investigarea fraudei bancare, liberalizarea sectorului mass-media.

În ceea ce priveşte agenda de reforme, menţionăm că la începutul lunii februarie a fost organizată o şedinţă comună a Parlamentului cu Guvernul, în cadrul căreia au fost sincronizate agendele noastre şi Parlamentul a aprobat un plan de acţiuni pentru priorităţile din anul 2017.

S-a făcut pași concreți, dar trebuie să menționez că fără o economie liberă cu o politică fiscală care ar stimula dezvoltarea economică și un control din partea Inspectoratului Fiscal, care nu cu bâta sau cu sacul, dar care să ajute  agenții economici să activeze  legal, nu vom creștere economică, care să  aducă locuri noi de muncă pentru că Republica Moldova, din păcate nu are zăcăminte, care să ne ajute să avem industrie și să fim un stat care produce și exportă, nu doar ”vin și bomboane”, nu un stat de consumatori.

Cu atât mai mult că 1/3 din teritoriul republicii (Transnistria) este ocupat de Federația Rusă, și hotarul cu Ucraina nu este controlat, iar aceasta duce la pierderi de miliarde de euro Bugetului d Stat, aduse de cei care se ocupă cu contrabanda.

O altă problemă, care nu ne va permite să dezvoltăm economia prin investiții străine, în cazul în care nu avem putere proprie să o dezvoltăm, este justiția. Fără justiție bazată pe lege, nu vom avea investiții străine în economia republicii, iar cetățenii nu vor crede că Republica Moldova este un stat de drept, unde pot trăi, în baza valorilor europene, unde să poată desfășura o activitate economică, fără constrângere, decât cele bazate pe lege.

În rezultatul semnării, cu 2 ani în urmă, a Acordului Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător, Republicii Moldova i-au fost aduse un șir de beneficii, cele mai importante și apreciate fiind creșterea suplimentară a PIB-ului cu 5,4%, creșterea exporturilor în UE cu 16%, realizarea investițiilor străine realizate au ajuns la nivelul de 53,4%, 4 din 5 cei mai mari investitori străini în Republică sunt țări din Uniunea Europeană.

În anul 2016 exporturile de mărfuri au totalizat 2045,3 mil. dolari  SUA (cu 4% superior celui din 2015). Exporturile de mărfuri autohtone au constituit 1350,9 mil. dolari SUA (66,0% din total exporturi) (cu 3,6% mai mult ca în 2015). Analiza evoluției exporturilor pe țări, în anul 2016, comparativ cu 2015, relevă majorarea exporturilor către următoarele state UE: România (+14,9%), Bulgaria (de 2,7 ori), Germania (+8%), Austria (+26,1%), Portugalia (de 14,9 ori), Grecia (+16,1%), Ungaria (de 2,1 ori).

Cu regret, aceste cifre statistice nu sunt de-a ajuns să eradicăm sărăcia și să stopăm plecarea tot mai multor cetățeni peste hotare, în căutarea unui loc de muncă.

Referîndu-mă la problema sistemului bancar, vreau să menționez că datorită suportului Uniunii Europene sistemul bancar din Republica Moldova a fost supus unor schimbări prin aplicarea unui șir de modificări esențiale a cadrului legal care vor permite prevenirea situațiilor similare generate de frauda bancară petrecută în anii precedenți.

Totodată continuă ancheta desfășurată de compania  Kroll. Documentele obținute în cadrul investigației care demonstrează, în mod clar, implicarea în frauda bancară a unui grup mare de companii din Republica Moldova care au acționat concertat și care aveau legătură cu Ilan Shor („Grupul Shor"). Cel puțin 75 de companii au format acest grup coordonat. În perioada 2012-2014, volume semnificative de credite au fost acordate acestui grup de companii de către cele trei bănci. Aceste fonduri au fost transferate în mod predominant pe conturile bancare deschise în două bănci din Letonia, înainte de a fi spălate printr-o rețea de aproximativ 100 de conturi bancare corporative din Letonia.

Oricum face să conștientizăm, că cel care a stat în fruntea schemei (Șor), se află la libertate și nimeni nu spune să întoarcă banii furați, dar așteaptă ca noi să plătim sume mari Companiei Kroll, să ne ajute să-i recuperăm, de parcă Șor este un pește, care se află la fundul oceanului și nu=i poți spune ”întoarce banii furați”.

Trebuie să menționez că pe data de 25 noiembrie 2016, în cadrul audierilor parlamentare pe marginea anchetei privind ”jaful din sistemul bancar”, am cerut de la tribuna Parlamentului ca Banca Națională a Moldovei să-mi prezinte lista celor care au beneficiat de credite neperformante de la cele trei bănci, Banca de Economii, UniBank și Banca Socială.  Ulterior acest demers l-am adresat conducerii BNM și în cadrul a două emisiuni televizate, iar pe data de 3 mai am adresat o scrisoare către Guvernatorul BNM, prin care repetat am cerut ca lista celor care au beneficiat de credite neperformante de la cele trei bănci să-mi fie prezentată mie și să fie făcută publică, dar până la ziua de astăzi, nu am nici un răspuns.

             Ce ține de ”Reforma administrației centrale, amintesc că Partidul Liberal susține necondiționat reforma Administrației Publice Centrale, aceasta alături de reforma Administrației Publice Locale și Reforma Teritorial-Administrativă fiind unul din dezideratele primordiale (imediate) ale echipei noastre.. 

             În mod constant, începând cu 2009, noi am propus, la formarea coalițiilor de guvernare, reducerea numărului de ministere și micșorarea numărului de funcționari de stat, plătiți din bani publici, din păcate până acum, acest obiectiv important al nostru nu a putut fi realizat, pe motiv că nu am găsit consens în interiorul coalițiilor.

             Acum, condițiile pentru aprobarea acestei reforme profunde s-au întrunit, întrucât, colegii din majoritatea parlamentară susțin, acest deziderat mai vechi al meu și al colegilor mei”.

Referitor la mass media: un nou proiect de Lege privind modificarea și completarea Codului audiovizualului al Republicii Moldova a fost adoptat în 2 lecturi în plenul Parlamentului, pe data de 30 martie 2017. Scopul proiectului fiind stimularea producției autohtone, stabilirea unor noi sancțiuni pentru radiodifuzori și stabilirea  unui mecanism care va permite efectuarea măsurărilor de audiență.

Consider că Parlamentul trebuie să adopte și Lega care să oprească propaganda rusă…

Stimați colegi,

În încheiere aș vrea să accentuez, că pe parcursul anului 2017, Parlamentul Republicii Moldova, în conformitate cu prevederile Planului legislativ anual pentru implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru anul 2017, acordă o atenție sporită obținerii progresului în domeniile prioritare, cum ar fi: revitalizarea sectorului bancar și investigarea fraudei bancare, reforma justiției, consolidarea sectorului energetic, lupta împotriva corupției, sporirea implicării societății civile în implementarea Acordului de Asociere, precum și crearea condițiilor necesare pentru dezvoltarea economică a țării.   

Sunt încrezut că doar activând pentru binele cetățenilor și doar în baza Legii vom reuși să răspundem provocărilor actuale și să demonstrăm că Republica Moldova este un partener credibil și predictibil, fiind în măsură să realizeze angajamentele asumate în contextul atingerii dezideratului european.

În această ordine de idei, stimați membri ai Comitetului și onorați oaspeți, salutând faptul că agenda Reuniunii ne asigură premisele unor discuții și dezbateri ample asupra unui spectru larg de subiecte, permiteți-mi să ofer cuvânt dlui Andi Cristea, Copreședintele Comitetului Parlamentar.  Vă mulțumesc. 

Imagini video: