4926 Accesări Domnule Președinte al Parlamentului,
Stimați deputați,
Vă mulțumesc pentru încrederea pe care ați avut-o atunci când m-ați delegat în calitate de membru al acestei Comisii de anchetă
Fiind pătruns de un sentiment de puternică responsabilitate pe care o am în fața cetățenilor care au votat un parcurs european al Republicii Moldova, nu am putut să admit transformarea acestei Comisii într-o farsă.
Astfel, am venit cu un raport/opinie separată care, în opinia mea, exprimă situația veridică de la BEM, Unibank și Banca Socială și adevăratele cauze care au dus la deprecierea subită a monedei naționale în ianuarie – februarie 2015.
În primul rând, vreau să aduc aminte domniilor voastre că pe marginea situației de la BEM au fost formate deja trei comisii de anchetă.
Încă în anii 1995-96 și-a desfășurat lucrările prima comisie de anchetă din Parlament, care a constatat deturnări de fonduri din bugetul de stat către compania NefteGazGroup , cu sediul în Malta. Cu banii deturnați NefteGazGroup, prin intermediul companiilor sale fiice și în complicitate cu demnitari cu funcții înalte în stat, diminuează pachetul de acțiuni al statului la BEM de la 59%, la 14,19%
Grație primei Comisii de anchetă și a voinței politice, prin Hotărârea guvernului Ciubuc nr 1214e și HG nr. 78 din 2 februarie din 1999, statul reintră în posesia a 56,1% din acțiunile BEM.
Deși statul a pierdut profiturile încasate de BEM în perioada 1994-98, totuși a reușit să reintre în proprietatea băncii.
Este greu să ne imaginăm că această victorie ar putea să nu fie pe placul aleșilor poporului, cu toate acestea constatăm că nu toți s-au bucurat de revenirea BEM în patrimoniul statului.
Astfel, în 2012, Hotărârile de Guvern menționate mai sus au fost atacate la Curtea Constituțională de către Oleg Reidman și Sergiu Sîrbu, care au cerut întoarcerea BEM în proprietatea lui Miron Șor, tatăl lui Ilan Șor. De ce?! Rămâne o întrebare retorică!
Constatăm cu regret și îngrijorare că oameni cu funcții înalte în stat acționează împotriva intereselor statului.
Modificările ample de legislație din perioada 2005 – septembrie 2014, regizate de oameni cu funcții înalte în stat și interese înguste de grup, au dus la colapsul de astăzi din sistemul financiar-bancar.
Stimați deputați,
În calitate de membru al acestei comisii, am propus ca perioada de investigație să fie extinsă, astfel încât comisia să nu se limiteze doar la evenimentele ce s-au petrecut în 2014-2015. Această propunere a fost respinsă cu vehemență, iar principalul argument a fost existența Raportului Comisiei, prezidată de Oleg Reidman în 2013.
Țin să vă comunic că Comisia de anchetă din 2013 a investigat situația de la BEM timp de 4 luni, încheindu-și lucrările cu un raport de 17 pagini, care nu are nici o semnătură a membrilor comisiei, nici un număr de înregistrare și nici o anexă.
Mai mult decât atât, în urma numeroaselor demersuri pe care le-am făcut către: Secretariatul Parlamentului, responsabilul de regimul secret al Parlamentului, Comisiei Economie Buget și Finanțe, am constatat că nici raportul și nici materialele documentare ale acestei comisii nu sunt în arhiva Parlamentului, deci acest raport nu există.
În aceste circumstanțe, putem concluziona că acea comisie a avut cu totul alt scop, decât cel declarat. În sprijinul acestei teze este și faptul că Hotărârea Parlamentului nr 152 din 21.06.2013 nu a fost executată nici până în prezent. Or articolul 4 al acestei Hotărâri obliga CNA și Procuratura Generală să prezinte în Plenul Parlamentului un raport timp de 3 luni. Acest lucru nu s-a realizat din cauza că Comisia Economie, Buget și Finanțe nu le-a trimis raportul. Din ce motiv?! Este clar că cineva cu interese a ordonat că această hotărâre să nu ajungă pe masa organelor de drept. Iar a doua întrebare: de ce nu s-au autosesizat instituțiile de drept?
Întâmplător sau nu, în componența Comisiei de anchetă din 2015 se regăsesc persoane care au contestat dreptul statului de a deține pachetul majoritar la BEM, dar și persoane care au participat în Comisia din 2013.
Astfel, deputații O.Reidman, S.Sîrbu și G.Mocanu nu aveau nici măcar dreptul moral să se regăsească în această comisie.
Cât privește propunerile înaintate în calitate de membru al Comisiei de anchetă 2015, vă pot spune că au fost complet ignorate, iar în unele cazuri am stârnit chiar furia unor membri ai Comisiei. Printre propunerile respinse de membrii comisiei sunt:
1. Propunerea de semnare a unei declarații pe proprie răspundere, prin care membrii Comisiei să confirme, în scris, lipsa unui conflict de interese;
2. Am cerut să fie audiați și reprezentanții companiei Kroll pentru a ne comunica rolul și obiectivele pe care și le-a propus compania în activitatea sa pe cazul celor trei bănci;
3. Am solicitat invitarea în Comisie, în calitate de persoane care dispun de informaţii despre fapte sau împrejurări de natură să servească la cercetarea cauzei, a domnilor Veaceslav Negruta - ex. Ministrul Finantelor și Veaceslav Ioniță - ex președinte al Comisiei Parlamentare Economie Buget și Finanțe. Președintele Comisiei M. Răducanu a respins, categoric, propunerea și a refuzat să o pună la vot;
4. Am propus audierea în cadrul Comisiei de anchetă a actualului Ministru al Economiei și patron al companiei Grant Thornton (Stephane Bride), companie care a efectuat în 2014 auditul la băncile BEM, Banca Socială și Unibank și a avizat pozitiv bilanțurile contabile ale acestor instituții.
Prin refuzurile pe care le-am primit la propunerile formulate, am înțeles că această comisie nu vrea să elucideze cauzele adevărate ale situației de pe piața financiar valutară, ci are drept scop mușamalizarea și îngroparea adevărului sub povara grea a secretului de stat.
Stimați colegi,
În baza documentelor primite de la instituțiilor statului în cadrul acestei comisii, consider că principalele cauze ale devalorizării leului moldovenesc în lunile ianuarie–februarie 2015 sunt:
1. Realizarea, pe parcursul anului 2014, a unor operațiuni suspecte de transfer din Federația Rusă a unor sume de peste 100 de miliarde de ruble în B.C. Moldinconbank, care au fost, ulterior, convertite în dolari SUA și euro și au fost transferate în companii off-shore și, ulterior, în Federația Rusă;
2. Acordarea, în zilele de 25-26 noiembrie 2014, a creditelor în sumă de 13,6 miliarde lei către companiile afiliate lui Ilan Șor: Danmira SRL, Davena- Com SRL, Voximar-Com SRL, Contrade și Caritas Group;
3. Cesionarea imediată a creanțelor companiilor menționate către firma off-shore Fortuna United LP (din Marea Britanie) a sumei de 17,6 miliarde de lei;
4. Inacțiunea sau poate chiar complicitatea instituțiilor statului (BNM și CNPE, CNA și Procuratura Generală).
Drept urmare a acestor acțiuni, BEM, Unibank și Banca Socială au fost devalizate, iar BNM vede pentru aceste 3 bănci - două soluții: lichidarea, care ar costa aproximativ 16 miliarde lei sau recapitalizarea, în valoare de 33 miliarde lei.
Statul, prin Hotărârea Guvernului, a garantat creditul de urgență de 9,4 miliarde lei, acordat de BNM celor 3 bănci, iar la 27 martie 2015, adică peste 3 zile, acest credit devine scadent.
În urma acestor scheme, prejudiciul cauzat se ridică la valoarea de 17,6 miliarde lei. Această sumă ar fi fost suficientă pentru plata pensiilor tuturor pensionarilor din Republica Moldova pentru 2 ani înainte, sau pentru reconstrucția tuturor drumurilor republicane.
Stimați deputați,
Copiii celor care ne-au ales au meritat așa povară? Cum să îndrăznim să le spunem tinerilor să nu plece din Moldova, în timp ce unii decidenți le fură viitorul? Generația tânără este cea care va plăti pentru banii furați, pentru minciuna unora și pentru mișelia altora.
Pentru ca să dăm o șansă ca lucrurile să ia o întorsătură corectă în acest caz și cetățenii să nu-și piardă definitiv încrederea în aleșii săi, vă îndemn să votați proiectul de hotărâre nr. 94 din 24 martie 2015, înaintat de Fracțiunea Partidului Liberal.
Vă îndemn să demonstrăm copiilor noștri că în această legislatură sunt și oameni cu demnitate !
Iurie Chirinciuc,
Deputat PL,
Membru al Comisiei de anchetă privind situația BEM, BS și Unibank