Deputații PL – Mihai Ghimpu, Corina Fusu, Valeriu Munteanu și Gheorghe Brega, au susținut azi, 26 mai 2014, o conferință de presă cu tema: „Iminența amenințărilor la securitatea Republicii Moldova”.

La începutul conferinței, Mihai Ghimpu a accentuat că după ce a fost adoptată Constituția R. Moldova, un lucru foarte important pentru noi, sunt unele aspecte care se contrazic și prezintă un pericol pentru securitatea statului - „Pe 29 iulie 1994 a fost adoptată Constituția Republicii Moldova, un pas important pentru crearea statului de drept, garant al suveranității și securității statului și cetățenilor. Însă, Constituția conține și unele prevederi care au fost incluse intenționat pentru a apăra interesele politicii ruse”. În acest sens, Președintele PL a citat articolele 11 și 13 din Constituție care prevăd: „Articolul 11. Republica Moldova, stat neutru – (1)Republica Moldova proclamă neutralitatea sa permanentă. (2) Republica Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul său” și „Articolul 13. Limba de stat, funcţionarea celorlalte limbi - (1) Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine. (2) Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite pe teritoriul ţării. (3) Statul facilitează studierea limbilor de circulaţie internaţională. (4) Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică.” La aceastea, Mihai Ghimpu a evidențiat faptul că neutralitatea statului poate fi exclusă doar prin organizarea unui  referendum, cu votul majorității cetățenilor înscriși în listele electorale, iar art. 13 poate fi modificat după 7 ani de la adoptare, cu votul a 2/3 din deputați, fapt irealizabil deocamdată întrucât partidele de stânga sunt proruse și nu va fi posibilă această modificare. „Rusia a inclus această prevedere privind neutralitatea R. Moldova, asigurându-ne că-și va retrage armata. Acest lucru nu s-a întamplat, fapt pentru care în 1999, la Istanbul,  Rusia și-a asumat la nivel internațional retragerea armatei de pe teritoriul Republicii Moldova. După cum cunoașteți, prevederea de neutralitate a statului este în Constituție, dar pe teritoriul republicii este și armata rusă, armată străină,  lucruri care sunt incompatibile. Ce ține de funcționarea limbii oficiale pe teritoriul R. Moldova, în special atestarea acesteia, nu pot fi efectuate modificări, întrucât este nevoie de votul a 2/3 din deputați”.

Președintele Liberal a reiterat că Partidul Liberal, succesor de drept al Partidului Reformei, a inclus în programul său (PR de atunci și PL acum) aderarea la NATO – „integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și în structurile euroatlantice”. Mai mult decât atât, PL are inclus în programul său și reforma constituțională – „Constituția R. Moldova, adoptată de Parlament în 1994, nu conține voința suverană a poporului ca manifestare de voință generală, pe care trebuie să o includă Legea fundamentală a statului. Numeroase articole ale Constituției conțin formulări neclare, cu un dublu înțeles, produc confuzii în viața politică, aduc prejudicii dezvoltării democrației, realizării drepturilor fundamentale ale cetățenilor. PL pledează pentru elaborarea și adoptarea unei noi Constituții a Republicii Moldova, conformă standardelor europene în materie constituțională”, și a fost consecvet în lupta și susținerea obiectivelor propuse. „Timpul de azi, agresiunea militară din Georgia în 2008 și Ucraina în 2014, demonstrează că PL a avut o politică corectă în ceea ce privește securitatea Republicii Moldova, garantarea libertății și drepturilor cetățenilor, pentru că niciun om nu poate fi liber, daca nu are asigurată această securitate. Republica Moldova nu poate exista ca stat independent și va pierde această independență, dacă nu aderăm la NATO, care nu are o altă misiune decât cea de a asigura pacea cetățenilor statului, în cazul dat -  Republica Moldova. Cursul european al R. Moldova este legat de aderarea la NATO, dar mai importantă este securitatea republicii, care ar trebui să ne preocupe în mod prioritar. Cum poate funcționa această prevedere din art.11 al Constituției, dacă pe teritoriul republicii este prezentă armata rusă? În acest caz, ne întrebăm, poate Republica Moldova adera la NATO, deși Constituția prevede neutralitatea, din moment ce pe teritoriu este prezentă o armată străină? Dacă există armata rusă, poate fi dislocat și un alt bloc militar pe teritoriu?” – a mai menționat Mihai Ghimpu.

Președintele PL a accentuat că Deputații PL au depus o sesizare la Curtea Constituțională, privind interpretarea art. 11 din Constituție.


Vicepreședinta PL, Corina Fusu, a menționat că atât articolul 13 din Constituție,  cu privire la limba oficială vorbită pe teritoriul R. Moldova, cât și art. 11, care prevede neutralitatea republicii,  au fost promovate de către Federația Rusă prin constrângere, minciună și manipulare. „Deși armată rusă era deja dislocată pe teritoriul Republicii Moldova, urmare a razboiului de pe Nistru din 1992,  în 1994 Kremlinul, prin sateliții săi, au făcut posibil R. Moldova să includă în Constituție prevederea despre neutralitatea permanentă a statului, promițând ca în asemenea condiții Federația Rusă va fi obligată să respecte Constituția Republicii Moldova și să își retragă trupele militare. Ba mai mult, în octombrie 1994, după ce a fost adoptata Constituția, între Republica Moldova și Federația Rusă a fost semnat un Acord prin care Rusia se obligă, ținând cont de posibilitățile tehnice și timpul necesar pentru amenajarea trupelor la noul loc de dislocare, va realiza retragerea formațiunilor militare  pe parcursul a 3 ani din ziua intrării în vigoare a Acordului. Lucru care nu s-a întâmplat nici până astăzi și pune în pericol securitatea statului” – a mai enunțiat Vicepreședinta PL.

Corina Fusu a mai precizat că Parlamentul R. Moldova a avut mai multe încercări eșuate de a soluționa această problemă și a menționat Hotărârea Parlamentului privind unele măsuri de ameliorare a situației din raioanele nistrene în legătură cu intervenția armată străină(Nr. 1042 din 27.05.1992), Hotărârea Parlamentului privind unele măsuri de soluționare a conflictului armat din raioanele răsăritene ale Republicii Moldova(Nr. 1059 din 11.06.1992), Apelul către Parlamentele și popoarele lumii (Hotărârea Parlamentului Nr. 1037 din 26.05.1992) ș.a.


Deputatul Gheorghe Brega a precizat că „încă la momentul adoptării și intrării în vigoare a Constituţiei, pe teritoriul suveran al Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale Federaţiei Ruse, solicitările de retragere ale cărora au început concomitent cu escaladarea conflictului armat în regiunea estică a Republicii Moldova, culminând cu asumarea de către Federaţia Rusă la Summiturile OSCE din Istambul (1999) şi Porto (2001) a obligaţiei de retragere a armamentului”.
Gheorghe Brega a mai menționat că „istoria a demonstrat că țările mici nu pot avea independență economică și forță militară și de cele mai multe ori ele sunt ocupate de către statele mari cu politică imperialistă, precum Federația Rusă. Rusia își continuă agresivitatea sa față de Republica Moldova nestingherit, faptul că Ucraina avea, de asemenea, inclusă neutralitatea, i-a folosit la ceva? Dimpotrivă!”

Valeriu Munteanu a accentuat că „ab inítio,  considerăm nul articolul 11 din Constituție cu aliniatul 2 al acestuia, întrucât deputatul legiuitor când a adoptat acest articol știa că pe teritoriul R. Moldova este dislocată cea mai mare armată cu cele mai mari muniții din Europa. Deputații au fost mintiți că daca vor adopta această prevedere,  armata rusă se va retrage de pe teritorul republicii”.

 Deputatul a menționat că „PL a depus o sesizare la Curtea Constituțională prin care solicităm Curții emiterea unei hotărâri privind interpretarea art. 11 din Constituţie, cu elucidarea prin prisma normelor invocate a următoarelor întrebări:
a.    sunt aplicabile prevederile art. 11 din Constituţie, având în vedere că deja la momentul adoptării şi intrării în vigoare a Constituţiei pe teritoriul Republicii Moldova erau dislocate trupe militare ale altui stat, fiind astfel ab initio lovite de nulitate aceste prevederi?
b.    având în vedere raţiunile de existenţă a statului Republica Moldova, este admisă derogarea de la principiul neutralităţii permanente consfinţite în art. 11 din Constituţie în cazul în care perpetuarea neutralităţii ar putea duce la dezmembrarea sau chiar dispariţia statului?
c.    dislocarea pe teritoriul Republicii Moldova a trupelor militare ale unor grupuri de state sau sub mandat internaţional contravine prevederilor art. 11 din Constituţie?”


Vezi aici Sesizarea depusă la Curtea Constituțională