Domeniul libertăţii de exprimare şi a libertăţii presei este un segment deosebit de sensibil, care necesită mare atenţie şi monitorizare permanentă. Chiar dacă politicienii fac declaraţii frumoase şi generoase cu privire la Presă, ajunşi la Putere, se fac a uita cuvintele de bine despre jurnalişti. Există foarte multe legi, regulamente şi recomandări venite din partea instituţiilor UE.   

Articolul 10 al Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale prevede:
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu împiedică statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională, integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor altora pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

În Republica Moldova, libertatea de exprimare este garantată prin Constituţie. Articolul 32 al Constituţiei Republicii Moldova proclamă:

„Libertatea opiniei şi a exprimării”
(1)    Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.
 Programul de guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană-2 (AIE-2) şi cel asumat de actuală Coaliţie Pro-Europeană(CPE) au ţinut cont de unele prevederi care ar proteja Libertatea de exprimare şi cea a Presei. Doar că există diferenţe.

Liberalizarea spaţiului mediatic şi garantarea libertăţii de exprimare

Obiective de guvernare:

1. Armonizarea cadrului juridic ce reglementează activitatea mass-media cu normele şi standardele europene, inclusiv adoptarea UNUI NOU Cod al Audiovizualului. Reformarea şi modernizarea activităţii „Teleradio-Moldova”. (varianta AIE-2)
Modernizarea activităţii Instituţiei publice naţionale a audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”. (varianta CPE).

2. Asigurarea libertăţii presei, a pluralismului în mass-media şi crearea condiţiilor optime pentru activitatea instituţiilor de presă.

3. Stimularea investiţiilor în piaţă media autohtonă.

4. Garantarea accesului la informaţia de interes public.

Adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului ar fi reglementat mai multe probleme cu care ne confruntăm, cum ar fi transparenţa proprietății în Audiovizual, crearea condiţiilor favorabile pentru dezvoltarea audiovizualului autohton. Modernizarea Companiei Publice „Teleradio-Moldova, pentru care au fost elaborate cu ajutorul europenilor trei proiecte şi care au rămas să se prăfuiască în sertarele şefilor de la Guvern şi cele ale conducerii „Teleradio-Moldova”.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în calitate de garant al interesului public în domeniul audiovizualului, trebuie să aplice instrumentele legale pentru ca distribuitorii de servicii să revină la grilele de programe retransmise conform situaţiei din 31 decembrie 2013, iar activitatea  companiilor care retransmit semnalul TV trebuie să se bazeze pe prevederile legislaţiei naţionale şi pe bunele practice europene în domeniu. Prin  Convenţia Europeană privind televiziunea transfrontalieră, statele trebuie să depună eforturi pentru a evita ca serviciile de programe transmise sau retransmise să pericliteze pluralismul mass-media. Proiectul de decizie al CCA (elaborat încă pe dată de 20 decembrie 2013) cu privire la includerea posturilor obligatorii pentru retransmisie pe teritoriul Republicii Moldova nu a fost încă dezbătut public şi nici nu a fost consultat cu experţi notorii din domeniu, cum ar fi expertizarea proiectului de către Uniunea Europeană de radioteleviziune EBU-UER, pentru a stabili criterii corecte şi argumentate din punct de vedere al interesul public pentru includerea în lista obligatorie de retransmisie şi pentru a exclude condiţii de eventuală favorizare a unor companii private.

Partidul Liberal a rămas consecvent şi fidel parcursului European al RM şi cetăţenilor care ne-au votat pentru  a promova idealurile naţionale, identitatea şi limba română, pentru bună funcţionare a instituţiilor statului, pentru responsabila şi corecta gestionare a banilor publici, pentru o justiţie independenţa, în slujba cetăţenilor, pentru locuri de muncă, pentru dezvoltarea economiei, pentru un trăi decent în RM.

În pofida faptului că am fost scoşi de la guvernare, Fracţiunea PL rămâne ferm pe poziţia promovării reformelor absolut necesare cursului de Integrare Europeană şi votăm toate proiectele de lege necesare respectării angajamentelor pe care RM şi le-a asumat faţă de partenerii europeni.

Totuşi, conform recomandărilor APCE din octombrie 2013 şi a Parlamentului UE din iunie 2013, RM mai are de muncit pentru a demonstra adevărată voinţă politică la edificarea Statului de drept şi respectarea Drepturilor Omului.
Perfecţionarea cadrului legal ce se referă la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, având în vedere opiniile comune ale Biroului pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE/ODIHR) şi a Comisiei de la Veneţia, adoptate la data de 11 martie 2013, şi recomandarea din partea Grupului de state împotriva corupţiei (GRECO) privind transparenţa şi finanţarea partidelor, emisă în aprilie 2013.
Sunt necesare o serie de reforme pentru asigurarea separării puterilor şi depolitizarea instituţiilor judecătoreşti. Ne îngrijorează nivelul înalt de corupţie din sistemul judiciar, poliţienesc, educaţional şi de sănătate, care afectează în mod grav încrederea cetăţenilor în funcţionarea corectă a instituţiilor publice. Presa ar avea de jucat în aceste cazuri un rol deosebit de important şi şi-ar confirmă rolul de a patra putere în stat.

Urmăririle penale în urmă evenimentelor din aprilie 2009 încă nu au fost finalizate. Reiterăm  solicitările din 2009 prin care autorităţile trebuie să investigheze pe deplin aceste evenimente, să condamne făptaşii, să tragă la răspundere pentru crimele comise de către reprezentanţii organelor de forţă, după cum a reamintit Comisarului pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, în cadrul vizitei sale în Republica Moldova în martie 2013.

Asigurarea libertăţii mass-media pentru a evita interferenţa politică prin adoptarea unui cadru legal privind proprietatea mass-media, de-politizarea şi de-monopolizarea sectorului mass-media.
Adoptarea unui nou Cod al Audiovizualului, care a fost elaborat în conformitate cu recomandările Consiliului Europei şi expertizat de mai multe instituţii europene, aşteaptă de câţiva ani voinţă politică a guvernării pentru a fi adoptat în Parlament.

Fracţiunea PL consideră că reformele enumerate mai sus sunt absolut necesare şi traducerea lor în viaţă este direct proporţională cu dorinţa drumului Democraţiei spre Europa.
În afară faptului că rămânem garantul cursului de Integrare Europeană şi a respectării corectitudinii procesului legislativ, fracţiunea PL consideră că sunt de o importantă majoră legile adoptate la iniţiativa noastră: „Legea cu privire la libertatea de exprimare”, „Legea privind dezetatizarea publicaţiilor publice periodice”, penalizarea aplicării cenzurii şi intimidarea activităţii jurnaliştilor de către autorităţile publice.

Marele filosof francez  Voltaire spunea: „Chiar dacă nu sunt de acord cu opinia ta, îi port tot respectul”.