Preşedintele PL Mihai GHIMPU, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, în data de 10 aprilie, 2013 a avut două întrevederi separate cu Ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dl William H. MOSER şi Ambasadorul Suediei în Republica Moldova, D-na Ingrid TERSMAN.

  În cadrul întrevederilor au fost abordate  aspecte ce se referă la problemele mass-media, ultimele evoluţii pe plan politic intern şi perspectivele de integrare europeană a Republicii Moldova.

  Principalul subiect discutat cu Dl. William MOSER a fost implementarea proiectului privind sistemele de irigaţie din Republica Moldova, finanţat în cadrul programului Compact, încheiat între guvernele Republicii Moldova şi SUA.  “Acest proiect este cea mai mare investiţie pe care o face SUA în Republica Moldova, de aceea este foarte important pentru mine şi pentru guvernul american ca acordurile ce ţin de asociaţiile utilizatorilor de apă să avanseze”, a spus Ambasadorul SUA în Republica Moldova, William MOSER.

  Directorul Agenţiei “Apele Moldovei” Marin ADAM, prezent la întrevedere, a afirmat: “Suntem în perioada de finalizare, iar asociaţiile sunt deja înfiinţate. Conform ordinului Ministrului Mediului,  pentru primele două sisteme de irigare a fost stabilit termenul-limită de 15 aprilie. După sedinţa cu Directorul Executiv, vă informez că acel contract de transfer a fost transmis, a mai rămas doar ca juriştii implicaţi în calitate de parteneri să-şi expună punctul de vedere juridic”.

  Ambasadorul SUA a vorbit si despre alte probleme aparute in R. Moldova.

  În discuţiile cu Dl. MOSER, dar şi cu D-na TERSMAN, Mihai GHIMPU a declarat că “problema noastră este că investitorii străini tratează Republica Moldova ca pe o republică sovietică, deşi avem independenţa de 20 de ani. În afacerile în care au investit deschizând astfel firme, îşi desfăşoară activitatea în limba rusă, fac publicitate tot în limba rusa  şi nu în limba română, limba oficială a statului. Majoritatea posturilor de televiziune sunt în limba rusă, ziarele – la fel şi astfel continuă rusificarea noastră”. În situatia aceasta minoritatile etnice nu a au posibilitatea sa se încadreze în societatea noastră şi în primul rând să cunoască limba oficială a statului. Preşedintele PL, cu referinţă la subiectul discutat, a mai menţionat că există 2 mari probleme: una legată de insuficienţa financiară care nu permite sa avem cu adevarat presa libera şi cea de-a doua – problema politica Federatiei Ruse care de 200 ani nea injosit, umilit şi rusificat,,. “Putin a zis că cei care vor sa lucreze în Rusia trebuie să vorbească limba rusă",  dar noi, dacă spunem că cei care locuiesc în Republica Moldova trebuie să cunoască şi să vorbească limba română, suntem acuzaţi de naţionalism şi numiţi fascişti. Unde-i dreptatea?
 
  Ambasadorul SUA a accentuat că “un stat independent şi democratic trebuie să aibă mai multe televiziuni, astfel concurenţa dintre aceste instituţii mass-media va fi una benefică pentru cetăţeni, pentru că vor avea mai multe surse de informare”. Referitor la aceasta, Liderul PL a replicat: “Sunt de acord, dar e timpul să avem producţie autohtonă în limba română, în  prezent, din păcate,  majoritatea televiziunilor cumpără, dar nu produc  şi sunt cointeresate de a face bani manipulând politic cetatenii.  De 7 aprilie, PL a organizat un şir de acţiuni legate de comemorarea victimelor din aprilie 2009. Unele posturi TV au blocat această ştire, iar altele au prezentat ştirea  în aşa mod, încât  telespectatorii să nu înţeleagă cine a fost organizatorul acestor acţiuni. Menţionez aici în primul rând televiziunea publică, conducerea căreia demult este verde”.

  Oficialii au discutat şi despre politizarea mass-mediei, care este o mare problemă a Republica Moldova în prezent.
Mihai GHIMPU s-a referit la situaţia politică curentă, precum şi la scenariile politice potrivite pentru depăşirea crizei şi evitarea alegerilor anticipate. Preşedintele PL a subliniat că Republica Moldova nu are nevoie de alegeri anticipate, ci de stabilitate politică pentru realizarea angajamentelor europene şi a dat asigurări că obiectivul principal al Republicii Moldova rămâne integrarea europeană, dincolo de luptele politice interne.  “Drumul nostru către Uniunea Europeană va dura aproximativ 15 ani. Am făcut aceste evaluări după consultări serioase cu  experţii europeni, precum şi cu specialişti din interiorul partidului. Este vorba de 4 cicluri electorale, până în anul 2026. Partidul Liberal trebuie să se înarmeze cu o viziune strategică de integrare europeană şi trebuie să ştim exact unde ne aflăm acum, care este politica concretă a instituţiilor de stat, şi care va fi ea în perioada aceasta de 15 ani. Este necesar să asigurăm o guvernare eficientă, profesionistă şi necoruptă în toată această perioadă. Numai aşa vom fi apreciaţi atât de cetăţeni, cât şi de partenerii noştri externi”, a spus Preşedintele PL.

   Totodată, liderul PL şi-a exprimat convingerea că evenimentele politice din ultima perioadă au fost organizate la comandă, într-un an crucial pentru destinul european al Republicii Moldova, iar de pe urma acestui război politic intern are de câştigat Federaţia Rusă. Mihai GHIMPU a explicat ambasadorilor semnificaţia datei când Vlad FILAT a denunţat acordul: “De ce preşedintele PLDM Vlad FILAT a denunţat acordul AIE 2 în data de 13, la ora 13,  anul 2013, dată care, de altminteri, coincide cu data  primelor deportări din 1941, 13 iunie? 13 iunie reprezintă începutul nimicirii românilor moldovenişi înlocuirea lor cu “fraţi” aduşi din Ural, din toata Rusia, cu sutele de mii, pentru a schimba componenţa etnică şi a ne impune limba rusă ca limbă maternă. Aceasta este o dată  neagră in istoria noastra, a celor care  locuiesc între Prut şi Nistru. Fratele  meu, Gheorghe GHIMPU, a fost judecat tot în data de 13 şi a murit tot pe data de 13, la ora 13. V. Filat a trădat interesul nostru european în favoarea Rusiei, anume  în anul Summit-ului UE de la Vilnius, trădare care nu se deosebeşte cu nimic de trădarea din 1999, produsă tot în preajma Summit-ului UE care s-a desfăşurat la Helsinki. Anume la acel summit  s-a decis lărgirea Uniunii şi astfel, în 2004, zece state au devenit membre UE, iar R.Moldova a rămas în continuare în “braţele”  imperiului rus” .
Potrivit lui Mihai GHIMPU, Republica Moldova are nevoie de stabilitate politică, iar Partidul Liberal şi cetăţenii nu-şi doresc anticipate. De aceea cele trei ex-componente ale AIE trebuie să se aşeze la masa de discuţii pentru a identifica un alt candidat decat V. FIlat. R. Moldova are nevoie de un Prim-ministru “curat” deoarece numai asa putem continua vectorul european. 
 
    Preşedintele PL a mai spus că “Uniunea Europeană trebuie să reducă din acest termen de 15 ani. Ruşii ne vor ocupa din nou, asa cum au procedat la 28 iunie 1940,  dacă va dura atât de mult perioda de integrare a Republicii. Acum nu se ocupă cu tancurile, ci cu ajutorul  unor “lideri” de partid care ajung în  funcţii înalte”.

   Cu referinţă la aceasta, Ambasadorul Suediei în Republica Moldova, D-na Ingrid TERSMAN a spus că scurtarea termenului depinde de:
 • Dorinţa Guvernului Republicii Moldova de a realiza reforme;
• Suportul pe care îl va primi Republica Moldova din partea altor state deja membre ale Uniunii Europene, Suedia susţine şi ajută R.Moldova;
 • Situaţia din cadrul Uniunii Europene.

  “Eu sunt sigură că, în cazul în care aceşti trei factori vor funcţiona bine, Republica Moldova va putea deveni membru al Uniunii Europene într-un termen mai scurt”, a menţionat D-na Ingrid TERSMAN.

     În această ordine de idei, Preşedintele PL, Mihai GHIMPU a adresat multumiri Excelenţei Sale D-lui Ambasador William H. MOSER şi Excelenţei Sale D-nei Ingrid TERSMAN pentru sprijinul constant acordat Republicii Moldova. Ambasadorul SUA în Republica Moldova W.H.MOSER şi Ambasadorul Suediei în Republica Moldova I. TERSMAN au menţionat că statele lor vor continua să susţină şi să ajute Republica Moldova în drumul ei spre Uniunea Europeană.