În pofida elogiilor, dar şi criticilor ce i se aduc, primarul Dorin Chirtoacă are imaginea celui mai instruit edil din câţi a avut capitala RM. Deși se zice că e cel mai tânăr primar al unei capitale din Europa, nu a „întinerit” Primăria Chişinău atât cât a promis - cu funcționari bine pregătiţi cu studii moderne. În ce măsură capitala moldoveană se aliniază capitalelor europene cu investiții externe, aflaţi dintr-un interviu în exclusivitate cu Dorin Chirtoacă.

“Nu am decis dacă voi candida la parlamentarele din 2014 sau la alegerile locale din 2015”

- Domnule Dorin Chirtoacă, încă de la primul Dvs. mandat aţi fost perceput ca un simbol al marilor schimbări în capitala RM. Cât mai e, până Chişinăul va deveni o capitală cu adevărat europeană?

- Capitalele europene s-au construit sute şi chiar mii de ani. Dacă cineva crede că în patru, opt sau 20 de ani poţi să reuşeşti să transformi în totalitate un oraş, într-o capitală europeană - care iniţial s-a dezvoltat într-o manieră fierească, iar apoi i s-au adăugat elemente sovietice în evoluţiile sale - ar exagera. Procesul de apropiere a municipiului nostru de standardele europene a început şi avem încă mult de muncit în direcţia acesta. În 2007, aveam oraşul falimentat din cauza datoriilor acumulate la buget, iar proiectele de dezvoltare se rezumau la renovarea câtorva artere sau a unor porţiuni de străzi. Situaţia s-a schimbat radical.

În 2010, am scos oraşul din datorii şi am purces la derularea unor proiecte de dezvoltare urbană. Întâi de toate, am început să remediem problema transportului în comun, prin achiziţia a 120 de troleibuze moderne. Din 2012, în premieră, am dispus asamblarea troleelor şi la Chişinău. Zona Valea Morilor, pe care am moştenit-o în ruine, azi are un aspect european. Cât priveşte infrastructura drumurilor, pentru prima dată, avem companii europene de profil, care lucrează la Chişinău. Astfel, zece străzi am reparat într-un an. Acestea reprezintă un început.

- Ce direcţii esenţiale de dezvoltare abordaţi?

- Obiectivul numărul unu e să avem apeduct şi canalizare pentru suta de procente de locuitori din oraş şi suburbii. Ulterior, vom rezolva problemele infrastructurii drumurilor şi transportului. Aceste proiecte vor continua, până vom înnoi Parcul de troleibuze în totalitate. De asemenea, încercăm să achiziţionăm şi autobuze, astfel încât să scăpăm de problema micriobuzelor.

- Până la finele mandatului Dvs. vom putea circula normal prin Chişinău?

- Cel puţin, o să reuşim să avem parcul de troleibuze noi şi cred că vom avea şi autobuze corespunzătoare standardelor europene. Nu am decis dacă voi candida la alegerile parlamentare în 2014 sau în 2015 la cele locale, până atunci am foarte multe de realizat.

200 milioane de euro, investiții externe în Chișinău

- În ce măsură vă reuşeşte atragerea investiţiilor externe? Sunt ele pe măsura necesităţilor populaţiei?

- În ultimii ani, acestea pot fi estimate la circa 200 milioane de euro. În mare parte, aceşti bani au fost investiţi în construcţia a două mall-uri mari. Desigur, investiţiile nu sunt întotdeauna favorabile păturilor social-vulnerabile, ci dezvoltării oraşului, a creării locurilor de muncă. Alte două investiţii externe solide, de mare importanţă în plan social, au fost deschiderea Centrului de Diagnostic German şi a „Medpark”-ului, cel mai mare spital privat din R. Moldova.

Nivelul salariilor depinde de economia capitalei şi a ţării. Iar aceasta ţine de condiţiile legislaţiei, de lipsa corupţiei, de independenţa justiţiei, inexistente la noi. În asemenea condiţii nefavorabile, am reuşit să atragem investiţiile respective. Trebuie ca RM să fie real asociată cu UE, iar dacă ar face parte şi din NATO, ar avea un mai mare avantaj în plan investiţional. În Polonia, România sau Bulgaria, investiţiile au venit ca urmare a determinării statelor respective din ce grup de ţări să facă parte.

Din momentul când au hotărât să se integreze în UE, au obţinut şi investiţii. Atâta timp cât nu există o “umbrelă” de securitate şi protecţie a investiţiilor străine, oamenii de afaceri mai ezită, chiar şi după 20 de ani, să facă business într-un stat ca al nostru – cu frontiere necontrolate şi cu un grad de corupţie avansat.

- Avem un oraş atractiv pentru străini la această etapă?

- Chişinău este în momentul de faţă un oraş ce se descurcă pe cont propriu şi are o dezvoltare stabilă, deja pe termen mediu. Pentru a deven sută la sută atractiv, mai e mult de făcut. Orice străin care ar veni încoace, trebuie să aibă acces la infrastructura corespunzătoare standardelor cu care e obişnuit. Vom realiza o nouă conexiune de la aeroport spre centrul oraşului - o posibilă linie de cale ferată. Pentru aceasta, trebuie să apară noi reţele hoteliere internaţionale în Chişinău.

„Oamenii de afaceri italieni, o prezenţă importantă în economia municipiului”

- Care bune practici ale administraţiilor publice locale din UE le aplicaţi în capitala RM? Vă rog să ne povestiţi despre schimbul de experienţă cu edili din alte ţări în ceea ce priveşte practicile bunei guvernări locale de care beneficiaţi sau aţi beneficiat.

- Avem schimburi de experienţă cu oraşe atât din Est, cât şi din Vest. În special, cu colegi din România – din Bucureşti, Iaşi, Piteşti, Constanţa, Alba-Iulia. Mai la Vest, cu omologi din din Polonia, Germania şi Suedia. Spre exemplu, sistemul de compensaţii nominative populaţiei l-am introdus şi la noi. Pentru reparaţia drumurilor am invitat specialişti din Germania şi Suedia. Tot cu suedezii am lucrat în vederea îmbunătăţirii deszăpezirii drumurilor.

De la ei am preluat experienţa bufetului suedez în şcoli. De asemenea, avem proiecte cu parteneri din Odesa şi Sevastopol, cu cei din Universitatea Roma, cu Comisia Europeană. Zeci de tineri selectaţi din R. Moldova au beneficiat de stagii la întreprinderi din Italia. Ulterior, au revenit acasă, unde au deschis afaceri proprii ori s-au angajat, utilizând experienţă avansată.

- Cum apreciaţi prezenţa oamenilor de afaceri occidentali în capitala moldoveană?

- Sunt bineveniţi investitorii din Occident, pentru că noi tindem să facem parte din UE, iar din economiile europene anume Germania, Franţa şi Italia reprezintă potenţialul industrial şi financiar cel mai important al Europei. În primul rând, investitorii italieni sunt binevenţi, mai ales că există rădăcinile noastre latine. E cunoscută experienţa Italiei din ultimii 20 de ani de a veni cu investiţii în Est. După căderea Cortinei de Fier, italienii au fost unii dintre cei mai curajoşi investitori în Europa de Est. Şi RM este una dintre acele destinaţii. Oamenii de afaceri italieni sunt foarte dinamici la Chişinău. Recent, din partea lor, am avut ofertă pentru scanarea în 3D a tuturor străzilor şi clădirilor oraşului, astfel ca proiectarea viitoarelor reconstrucţii să aibă loc mai simplu.

Parcul tehnologic din sectorul Ciocana al capitalei este, de asemenea, un proiect italian reuşit, un model contemporan de construcţie industrială. O serie de companii textile cu capital italian funcţionează foarte bine la noi. Acestea oferă mii de locuri de muncă! Sunt dinamici italienii şi au o prezenţă importantă în economia municipiului Chişinău.

- Interviul va fi citit de mulţi chişinăuieni din străinătate. Cum i-ați convinge să revină acasă?

- Să le mulţumim pentru faptul că au asigurat supravieţuirea nu doar a familiilor lor, ci şi a statului RM. Dacă nu ar fi fost ei, R. Moldova falimenta, iar deprecierea leului ar fi fost de ordinul a miilor de procente. Trec şi ei prin greutăţi mari, şi-au lăsat copiii, părinţii,fraţii, surorile, soţii şi soţiile. De aceasta ar trebui să ţină cont fiecare funcţionar de orice nivel de la noi. Nu aş vrea să fiu ipocrit şi să-i conving să revină în RM imediat. Ar fi bine ca cei care au acumulat o anumită sumă de bani şi de idei, să revină şi să investească pentru un viitor acasă. Desigur, avem un stat birocratizat, corupt şi nefuncţional. Totuşi, se poate reuşi şi aici, doar că lucrurile trebuie calculate astfel ca soluţia de rezervă să fie în Europa. Cunosc migranţi care au revenit de la muncă din Italia şi din alte ţări UE şi au reuşit acasă în afaceri agricole şi au atins minimum de prosperitate.

Angelina Olaru, www.jurnal.md