Despre reforma educației, optimizarea școlilor, prețul la medicamente, dar și despre majorarea salariilor am discutat cu viceprim-ministrul Mihai Moldovanu.

Domnule viceprim-ministru ce se întâmplă cu medicamentele în Republica Moldova, de ce a fost nevoie de această listă de medicamente obligatorii pentru farmacii, oare aceste lucruri nu sunt reglementate de piață, adică dacă nu ai un preparat popular nu mai vine lumea în farmacia ta?

Lista de care vorbiti se referă la preparatele farmaceutice cu o întrebuinţare largă în societate, astfel prin aceste acţiuni garantăm accesibilitatea preparatelor respective oriunde în republică. E un prim pas de asigurare a accesibilităţii populației la medicamente de calitate, însă vom mai lucra ca să îmbunătăţim această listă.

De asemenea cunoaşteţi că a intrat în vigoare o nouă normă care obligă farmaciile să ofere o gamă variată de denumiri comerciale pentru Denumirea comună internaţională (DCI), care conţine substanţa activă, prescrisă de medic. Astfel excludem cointeresarea medicilor de către producători, în vederea prescrierii preparatelor după denumirea comercială.

Mai sunt lacune asupra cărora se lucrează, la aşa capitole precum: formarea preţurilor şi acoperirea tuturor medicamentelor vitale pe piaţă. Concurenţa liberă pe piaţă medicamentului ar trebui să eficientizeze sectorul însă este necesar ca în paralel şi statul să creeze un cadru durabil de dezvoltare.

Dar cu prețurile la medicamente? După toate promisiunile și asigurările în calitate de consumator recunosc că nu am simțit ieftinirea după introducerea Catalogului de prețuri, iar în ultima perioada pentru foarte multe preparate prețurile au crescut în raport cu anul trecut. Care este motivul și cum ne protejează statul de eventuale șmecherii ale importatorilor?

Preţurile la cele circa 600 medicamente esenţiale şi vitale s-au micşorat un pic. Nu a fost o scădere spectaculoasă faţă de preţurile promise, Biroul Naţional de Statistică atestând la începutul anului o scădere de până la 3%. Altceva însă este că rata vertiginoasă de creştere din ultimii 2 ani a fost redusă substanţial prin măsurile întreprinse. Există foarte mulţi factori care nu depind de reglementările de stat, reeşind din acestea scopul nostru este de a monitoriza ca majorările să nu fie semnificative şi nejustificate.

În prezent sunt cazuri în care anumite medicamente costă la noi mai mult decât în alte tari, de exemplu, în România, țară membră a Uniunii Europene. Acesta se întâmplă deoarece nu avem încă suficientă  transparenţă și implicare din partea celor responsabili de formarea preţurilor. Vreau să vă asigur că aceste probleme vor fi şi ele depăşite în regim de lucru între autorităţi.

Sunteți responsabil și de educație, cum conlucrați cu noul ministru?

Cu doamna ministru avem o conlucrare foarte bună. Odată cu investirea dnei Maia Sandu în funcţie am discutat despre problemele din sistemul educațional de la toate nivelurile. De asemenea avem discuţii constructive în cadrul diverselor grupuri de lucru, şedinţe de lucru.

Deja este pregătit planul promis de reforme în sistemul de educație?

Reforma structurală în educaţie a demarat încă în anul 2009. Actualul ministru al educaţiei  va prezenta în scurt timp propriile iniţiative de reformare a sistemului și sunt sigur că acţiunile propuse vor fi sincronizate cu necesităţile reale. În opinia mea, avem încă multe de făcut în domeniul educație, mai ales în ceea ce privește sporirea calității educației la toate nivelurile și racordarea învățământului profesional la cerințele pieții de muncă. O  prioritate este și educația incluzivă: dorim ca fiecare copil să înveţe într-o  școală incluzivă şi prietenoasă etc.

Consider că după ce va fi adoptat Codul educației, sistemul educațional va înregistra dezvoltare progresivă.

Optimizarea școlilor întâmpină în continuare rezistență, s-au făcut calcule deja, câți bani a economisit statul prin închiderea școlilor?

Scopul acestor optimizări nu a fost de a economisi foarte mulți bani, ci de a eficientiza investiţiile în modernizarea infrastructurii educaţionale şi de a avea școli bine dotate și copii asigurați cu toate cele necesare unei dezvoltări armonioase. Din acest punct de vedere este mai logic să investim într-o școală de circumscripție în care vom putea oferi copiilor o educație de calitate și pe care o vom dota conform tuturor standardelor educaţionale.

Dificultățile care au apărut sunt rezultatul faptului că școlile sunt la balanța consiliilor locale, iar primarul din localitate cu gândul la următoarea campanie electorală nu dorește ca numele său să fie asociat cu închiderea școlii din localitate. În consecință se recurge la diferite tertipuri.

Printr-o decizie recentă a Guvernului, începând cu 1 ianuarie 2013 toate școlile din ţară vor trece la noua formulă de finanțare "banii urmează copilul", fiind aplicat un cost-standard pentru elev, în funcţie de necesităţi. Astfel școlile vor putea primi finanţare integrală şi ritmică pentru a-și asigura condițiile necesare şi optimale pentru procesul de activitate.

Edificiile școlilor optimizate nu vor fi vândute, ele rămân ca obiecte de menire socială, la balanța primăriei sau a consiliului raional și pot fi utilizate pentru crearea serviciilor sociale, de exemplu Centre comunitare, centre de zi pentru activităţi extracurriculare etc.

Dar de ce multe instituții au aflat despre lichidare la începutul anului școlar, adică după ce au cheltuit bani pentru reparație, birotică?

Deși despre optimizarea școlilor se știa din timp, fiindcă a fost aprobat un Plan de optimizare de către Ministerul Educaţiei, fiecare primar din dorința de a păstra școala din localitate a făcut tot posibilul pentru aceasta. După părerea mea, la mijloc ar putea  fi o problemă de comunicare între minister, direcțiile de învățământ și primării.

Începând cu săptămâna viitoare, Guvernul va începe a negocia cu partenerii sociali în vederea majorării salariului minim pe economie, precum şi a sporului la salariu pentru munca în condiţii nocive. Sunteți în legătură directă cu sindicatele, care cer majorarea salariilor, același lucru a spus că îl va cere și PL în Parlament, există șanse ca această majorare să se producă într-un viitor proxim? De ce?

Acest subiect este unul foarte actual. Recent am discutat despre majorarea salariilor cu colegii de la sindicate și patronate în cadrul unei ședințe a Comisiei Naționale pentru Consultări și Negocieri Colective.

În perioada ianuarie – septembrie 2012 s-a trecut prin şase etape de majorare a salariiilor aproape pentru toţi angajaţii din sfera bugetară, pentru care s-au alocat din bugetul de stat mijloace financiare de aproximativ 600 mil.lei.

Totodată începând cu săptămâna viitoare, Guvernul va începe a negocia cu partenerii sociali în vederea majorării salariului minim pe economie, precum şi a sporului la salariu pentru munca în condiţii nocive.

Îmbunătățirea calității vieții cetățenilor si asigurarea bunăstării sunt priorități majore ale Guvernului Republicii Moldova.

În sfârșit, nu pot să nu vă întreb despre impresiile de la primul festival de operă fără Maria Bieșu și toate tensiunile din Teatru de Operă și Balet care au precedat evenimentul, mă refer la conflictul între administrația instituției și colectiv, cum ați aplanat conflictul?

Problema existentă la Teatrul Național de Operă și Balet (TNOB) are o istorie de câţiva ani şi responsabili sunt toți, începând cu Ministerul Culturii, managerul teatrului și terminând cu angajații instituției. Am avut o serie de şedinţe de lucru pentru clarificarea situației create la teatru, inclusiv în ceea ce ține de management, gestionarea finanțelor și achitarea obligațiunilor pe care le are instituția, şi cred ca în scurt timp vom identifica soluţiile cele mai rezonabile.

Anul acesta ne-am propus să organizăm un Festival-concurs internațional de anvergură și cred că acest lucru ne-a reușit. Din fericire conflictul de la TNOB nu a avut repercusiuni negative asupra bunului mers al festivalului.

Consider că Legea culturii care, sper, că va fi aprobată în viitorul apropiat va aduce claritate în ceea ce ţine de  activitatea şi finanţarea instituțiilor naționale. Conform noii legii, cinci instituții vor fi finanțate în proporție de 100% de către stat și anume Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu", Filarmonica Națională, Teatrul Național "Mihai Eminescu", Ansamblul Național „Joc și Sala cu Orgă.

Ion Toma, www.allmoldova.com