Primarul Chişinăului ne spune într-un interviu ce înseamnă pentru Republica Moldova amânarea proiectului energetic european şi cum va arăta transportul public din capitală în câţiva ani.

În pauzele de masă ale edilului capitalei, anticamera este plină de persoane dornice să intre în audienţă. Una câte una intră şi ies din biroul lui Dorin Chirtoacă, lăsându-i timp numai cât să ciugulească câte o bobiţă din strugurii pe care îi are pe masă. Şi aşa e permanent, ne asigură secretara sa. Între audienţe şi o şedinţă privind gunoiul de la Durleşti, ne strecurăm şi noi. „Cu ce ocazie? Nu ţin neapărat să apar în ziare şi pe la televiziuni”, ne zice Dorin Chirtoacă, dar acceptă să ne răspundă la întrebări.

-         Dle primar, care este concluzia pe care aţi tras-o după greva recentă a şoferilor de microbuze?

Concluzia a fost trasă cu mult timp înaintea evenimentelor recente. Noi ştiam înainte să se întâmple greva că rezolvarea problemei transportului public în Chişinău este revenirea la troleibuze şi autobuze. Motiv pentru care am procurat acum câţiva ani o sută de troleibuze, am decis asamblarea troleibuzelor şi procurarea autobuzelor. Cert este că, deşi acest serviciu a fost util oraşului în anii ’90, acum este depăşit şi nu mai poate ajuta municipalitatea. Dovadă sunt toate cazurile de încălcări grave ale legislaţiei, ale regulamentului circulaţiei rutiere, pe care noi le vedem în fiecare zi. Chiar şi după grevă, a doua zi, aţi văzut microbuzul încărcat cu pasageri care mergea pe contrasens şi nu avea nicio problemă.

-         V-aţi gândit la o strategie care ar evita pe viitor şantajul şoferilor de microbuze?

Strategia pentru redresarea situaţiei transportului public din Chişinău este pusă în aplicare din anii 2008-2009. În paralel, se lucrează la o strategie pentru a adapta noua reţea a transportului pentru ceea ce înseamnă un municipiu cu un milion de locuitori, în aşa fel încât o primă categorie de transport să vină din suburbii, dinspre periferii spre sectoare şi din sectoare să existe o altă categorie de transport care să traverseze centrul oraşului. Dar să nu mai avem rute care să circule dintr-o suburbie înspre centrul oraşului şi de aici în altă parte a oraşului, apoi în altă suburbie şi iar înapoi.

-         Şi când se va întâmpla acest lucru?

Când se va finaliza această a doua parte a strategiei pregătită de o companie germană în cadrul proiectului BERD de procurare a troleibuzelor. Cred că în următorii ani vom reuşi s-o implementăm. Microbuzele vor rămâne pe rutele periferice.

-         Până atunci urmează să fie majorat tariful până la 5 lei pentru o călătorie cu microbuzul?

Nu. Problema tarifului urmează să fie abordată în contextul în care avem o creştere a calităţii serviciului. Atât timp cât vorbim despre un non-serviciu şi o expunere a călătorilor la pericol, nici nu putem discuta. Acum, cu nivelul de comportament, cu atitudinea, cu refuzul clar de a respecta regulile de circulaţie, nici nu poate fi vorba. Mai ales că au avut la dispoziţie jumătate de an pentru a redresa situaţia.

-         Deci, la viitoarea şedinţă a Consiliului municipal, această chestiune nu va fi pe ordinea de zi…

Nu. La ultima şedinţă operativă am anunţat foarte clar că, dacă vor să lucreze, bine, nu – şi mai bine. Noi putem să reuşim mai repede să procurăm unităţi de transport de mare capacitate şi, foarte important, nu din buget, ci din veniturile proprii ale companiei. Dacă am activa în condiţiile în care am activat în acele câteva zile, am reuşi să procurăm câte un troleibuz pe săptămână.

-         De câte unităţi de transport ar mai fi nevoie pentru a înlocui microbuzele?

Este nevoie de circa 150 de troleibuze pentru a reînnoi total parcul de troleibuze, să casăm ceea ce este vechi, şi încă vreo 100 de autobuze. Va fi un transport mai calitativ şi mai sigur. Nu avem nevoie de bătaia de joc la care suntem expuşi.

-         Şoferii de microbuze sunt receptivi la solicitările primăriei?

Pe ei nu-i interesează decât să facă bani.

-         Cu ce se alege primăria de pe urma activităţii microbuzelor?

Este o taxă lunară, în funcţie de rute, şi porneşte de la câteva sute de lei. În bugetul primăriei se adună pe an 16 milioane de lei de la unităţile de transport.

-         O să mai reveniţi la situaţii de genul redenumirii false a unor străzi pentru a putea întruni Consiliul municipal?

Cazul Belski a fost o situaţie de criză, de forţă majoră. S-a optat pentru soluţia respectivă şi acum sper că le-a trecut tuturor pofta să mai încerce şantajul, pentru că se vor discredita. Eu cred că subiectul redenumirilor de străzi şi cel al uniunii vamale Rusia-Belarus vor fi abandonate. Având în vedere că există 26 de consilieri comunişti şi 25 din Alianţă, muncim pentru a reuşi formarea unei majorităţi democratice, fiindcă lucrurile nu pot continua aşa.

-         Cum luptaţi împotriva corupţiei din primăria Chişinău?

Hai să vedem cine a transmis către organele de anchetă mai multe dosare de corupţie în Republica Moldova în afară de primăria Chişinău. Noi avem cred că cel puţin zece cazuri constatate şi transmise şi aşteptăm verdicte.

-         Despre cazul juristului de la primărie prins în această vară cu mită de zece mii de euro aţi anunţat Dvs.?

Da. Flagrantul a fost organizat la solicitarea noastră.

-         Şi ce s-a ales din acel flagrant?

Aşteptăm să fie judecat şi condamnat. Din câte cunosc, respectivul este în libertate şi nu are nicio problemă până una-alta. Deşi am reacţionat la cazuri de corupţie, nu am văzut nicio decizie finală şi cineva să-şi ispăşească pedeapsa în închisoare. Din contra, ultima acuzaţie de corupţie la adresa primăriei a fost cusută cu aţă albă.

-         Ce credeţi despre intenţia a patru oraşe, cum ar fi Orhei, Soroca, Ungheni, Cahul, de a deveni municipii?

Problema a apărut după intenţia celor de la Bălţi de a organiza acel referendum. În mod normal, concepţia organizării teritoriale ar trebui elaborată nu în funcţie de ce spune Bălţiul, ci ţinând cont de nişte criterii obiective care privesc numărul de populaţie, potenţialul economic etc., ca să nu ne pomenim într-o situaţie ridicolă.

-         Ce credeţi că înseamnă pentru Republica Moldova amânarea recentă a  proiectului energetic european la solicitarea Federaţiei Ruse?

Îngrijorare. Pentru că Rusia şi-a declarat drept obiectiv refacerea URSS sub forma uniunii euro-asiatice. Se ştie că gazul, petrolul, energia sunt folosite de Rusia ca arme politice atunci când doreşte să obţină anumite interese. Cu cât mai mult va dura această perioadă de tranziţie în care noi nu ne-am apropiat suficient de Uniunea Europeană, cel puţin ca stat asociat, cu atât mai mare va fi riscul să fim aduşi înapoi în sfera de influenţă a Federaţiei Ruse. Din punctul nostru de vedere, mai bine este să facem ca în municipiul Chişinău – cât a fost preţul energiei termice, atâta am plătit. Populaţia a înţeles până la urmă şi, chiar dacă au mai existat nemulţumiri, am mai venit cu compensaţii, am reuşit în ultimii trei ani să achităm sută la sută acest serviciu. În acelaşi timp însă, avem şi o anumită libertate de acţiune. În momentul în care eşti prins în regulile de joc ale Federaţiei Ruse, rişti să nu mai ai această libertate de mişcare. E mai bine să plătim preţul pe care îl plătesc şi vecinii, România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, dar să ştim că ne putem croi un destin. Riscăm să avem iluzia unui drum european, dar să rămânem în situaţia în care suntem.

-         Ce faceţi de hramul Chişinăului?

Vreau să schimb nişte tradiţii. Nu vreau ca manifestările să fie organizate pentru întâmpinarea permanentă a primarului la fiecare platou al preturilor. Vreau ca manifestările să fie dedicate omului de rând. Chiar dacă voi merge, nu voi face din asta un eveniment. Vreau să fie manifestări ca oamenii să se poată odihni şi distra în această zi.

-         Vă mulţumim pentru interviu!

Chirtoacă amână însurătoarea pentru mandatul trei

Deşi înainte de a obţine al doilea mandat pentru primăria capitalei, Dorin Chirtoacă spunea că se va însura dacă mai rămâne patru ani la cârma municipalităţii, edilul amână deja evenimentul „pentru mandatul trei”. „Cine ştie, poate să fie şi aşa”, susţine Chirtoacă. Dar preşedintele Nicolae Timofti nu-i va fi naş. „A fost o glumă şi rămâne la nivel de glumă”, a comentat primarul declaraţia sa anterioară precum că îl ia de naş pe cel care va fi ales preşedintele Republicii Moldova.

Dorin Chirtoacă îşi sacrifică viaţa personală probabil pentru că „mireasa” lui – primăria, îi mănâncă tot timpul. Or, spune Chirtoacă, în puţinele momente când reuşeşte să se relaxeze, oricum lucrează, fiindcă atunci „se poate concentra mai bine”.

Raisa Lozinschi-Hadei, www.ziar.jurnal.md