Onorată Curte,
Doamnelor și domnilor,

Ştiţi prea bine situația creată în Republica Moldova privind alegerea şefului statului și, din aceste considerente, nu voi trece în retrospectivă toate eforturile, etapele și încercările care au fost întreprinse pentru a soluționa această problemă.
În susținerea sesizării noastre adresate înaltei instanțe de jurisdicție constituționale aș dori să menționez următoarele:

- Intervenţia nejustificată în anul 2000 în textul Constituţiei a făcut posibilă crearea unui model specific de guvernare pe care nu-l are niciun stat cu  regim parlamentar de guvernare, model neverificat din punct de vedere teoretic, fără a avea o viziune clară asupra impactului pe care-l poate produce în societate, prin care s-a stabilit un mecanism defectuos, care în anumite condiții, generează crize constituționale, destabilizând ordinea constituțională a autorităților antrenate în exercitarea suveranității naționale și stabilitatea politică în stat. Apropo, Curtea Constituţională a avizat proiectul de modificare în 2000 în care şeful statului trebuia ales cu 50+1 şi nu 61 de voturi.

- Pornind din aprilie 2009, data alegerilor ordinare parlamentare, și până în prezent, sistemul defectuos al alegerii şefului statului a demonstrat deja efectele sale dezastruoase, soldându-se cu prejudicii materiale şi morale aduse statului şi societăţii în ansamblu, antrenând electoratul în 3 scrutine electorale, dintre care 2 anticipate și un referendum constituțional, cheltuindu-se la general, după estimările Comisiei Electorale Centrale, peste 160 milioane lei. În realitate, acest termen deja se prelungește mai mult de 2 ani.

În prezent, în situația creată, nu există o normă constituțională care ne-ar obliga să declanșăm procedura alegerii şefului statului. Deja am menționat reglementarea de la alin. (4) al art. 90 din Constituție, care stabilește că, în caz de vacanță a funcției de Preşedinte al Republicii Moldova, în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte se vor organiza alegeri pentru un nou Preşedinte. Important de menționat că în baza acestei norme se declanșează art. 78 din Constituție (modalitatea şi procedura alegerii şefului statului). Deci, art. 90 este de o singură aplicație, adică, se aplică doar în cazul în care intervine una din situațiile prevăzute la alin. (1) - vacanța funcției - și nu poate fi aplicată în alte situații și în alți termeni, fapt confirmat corect, în opinia noastră, în Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din 8.02.2011 precum că, procedura constituțională de alegere a Președintelui Republicii Moldova se consumă odată cu exercitarea acesteia în alegerile ordinare ale Președintelui republicii.

Astfel, art.78 prin faptul că a introdus un sistem închis de alegere al şefului statului, precum și reglementarea alin. (4) al art. 90 s-au blocat, iar declanșarea procedurii alegerii şefului statului în baza acestor articole, în prezent nu poate avea loc, deoarece sunt inactive, fără forță juridică.

Dincolo de aceasta, este necesar să atragem atenția dumneavoastră și la faptul că conținutul material al art. 78 nu specifică noțiunea de alegeri repetate, nu se stabilește cum au loc aceste alegeri repetate, cu aceeași candidați, cu candidați noi, cu ce număr de voturi. Alin. (5) spune doar că: Dacă şi după alegerile repetate Preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, Preşedintele în exerciţiu dizolvă Parlamentul si nu după turul 2, aşadar putem cu siguranţă să afirmăm că Constituţia, prin alin. 6 al art. 78, oferă dreptul Parlamentului de a stabili mecanismul, procedura pentru alegeri repetate prevăzut în alin. 4 al art. 78 şi numai după aceasta, a alegerilor repetate care se vor desfăşura, cu o modalitate mai simplă (50+1 voturi) Parlamentul poate fi dizolvat.

Art. 78 nu spune nimic și despre modalitatea în care noul Parlament ales în rezultatul alegerilor anticipate alege şeful statului. Apoi, nu se specifică nici de câte ori Parlamentul poate fi dizolvat repetat pentru același motiv: nealegerea Președintelui Republicii Moldova.

Onorată Curte,

Este incontestabil faptul că Curtea Constituţională în Republica Moldova este unica autoritate de jurisdicție constituțională, însă, în același timp, este necesar să relevăm faptul că ea deține și calitatea de autoritate politico–juridică antrenată în exercitarea puterii de stat, grație faptului că hotărârile sale adesea ori depășesc cu mult sfera juridicului, implicându-se și în asigurarea ordinii constituționale, organizarea și funcționarea statală a puterilor în stat, garantarea principiilor edificării statului de drept.

Specifice perioadei de tranziție spre un stat democratic, situațiile de criză creează nu numai situații de stres social și politic, care cer metode specifice de depășire, dar care dictează și un tip specific de abordare privind păstrarea unui echilibru dinamic al societății prin garantarea supremației Constituției, asigurării ordinii de drept în stat, liniștii și păcii sociale. Nu în zadar alin. (3) al art. 134 din Constituție stabilește că Curtea Constituţională asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.

În această situație, considerăm că Curtea Constituţională a Republicii Moldova trebuie cu mult curaj să-și asume responsabilitatea restabilirii ordinii constituționale în stat. În acest sens, având în vedere recomandările Comisiei de la Veneția conținute în Amicus Curae din 17-18 iunie 2011, precum și faptul că conform prevederilor alin. (3) al art. 134 din Constituția Republicii Moldova Curtea Constituţională asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat, ținând cont de experiența țărilor care aplică regimul parlamentar de guvernare,

Solicităm Curții Constituționale o interpretare funcțională a reglementărilor  prevăzute de art. 78 din Constituție care ar permite Parlamentului, în condițiile politice actuale, deblocarea sistemului constituțional privind alegerea șefului statului, prin acordarea Parlamentului dreptului ca în baza unei legi organice speciale să stabilească modalitatea și procedura specială de alegere a șefului statului.

Beneficiind de faptul că aici sunt prezente masiv și sursele de informare în masă, vreau să atrag atenția că sesizarea noastră nu conține cerința de a modifica art. 78 din Constituție printr-o lege organică, fapt ce a fost difuzat de mai multe posturi de radio şi TV. Art. 78 din Constituție poate fi modificat doar prin modalitățile stabilite prin reglementările care se conțin în însăși textul Constituției, art. 140, 141, 142, 143 sau prin Referendum.

În cazul în care Preşedintele Republicii Moldova este ales, articolele 78 şi 90 devin funcţionale şi în cazul în care funcţia va deveni vacantă şeful statului va fi ales în turul 1 si 2 cu 61 de voturi cea ce ne demonstrează că prin adoptarea unei legi organice Constituţia nu se modifică.

Vă mulţumesc.