Ziarul de Gardă a publicat la 11 martie 2010 un interviu cuAnatol Şalaru, Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor. Vă invităm să citiți mai jos textul integral al interviului.

Reporter: Dle Şalaru, în ultimul număr, ZdG a scris că Gheorghe Moraru, de laCăile Ferate, după ce a fost cercetat penal pentru corupţie, iar presa a dezvăluit schemele utilizate de el, s-a ales cu o funcţie nouă… Să înţelegem că prin astfel de metode este combătută corupţia la Căile Ferate?

Anatol Şalaru: Nu este adevărat… Aflasem de la Gheorghe Efrim despre intenţiile de a-l trece pe Moraru într-o funcţie nouă, dar le-am curmat.

Reporter: Dar cum explicaţi aceste legături, atât de strânse, între şefii de la Căile Ferate?

Anatol Şalaru: Există, cred, un fel de solidaritate de breaslă. Sunt oameni care lucrează de zeci de ani împreună. Fiind colegi, le este incomod să procedeze mai dur în raport cu cineva dintre ei. În cazul lui Moraru,am înţeles că mai are un an până la pensie.

Reporter: Dar cum a ajuns Miron Găgăuz în locul deţinut anterior de Gheorghe Efrim?

Anatol Şalaru : El nu este în aceeaşi funcţie, deşi a scris cerere, intenţionând să oocupe. De altfel, eu nu mă pot implica în politica de cadre de la CăileFerate decât la nivel de director, care e în subordinea mea directă.

Reporter : Pe când vă vine rândul să vă prezentaţi cu un raport de activitate în faţa Executivului?

Anatol Şalaru:  Nu ştiu. Se va stabili la una dintre şedinţe.

Reporter: Dar despre ce aţi raporta, în primul rând?

Anatol Şalaru: Despre multe. Dar cel mai important este faptul că mi-am dat seama ceam de făcut în această funcţie. Am intrat în esenţa lucrurilor şi ştiuexact cu ce trebuie să mă ocup.

Reporter:  E mai complicat decât în medicină?

Anatol Şalaru : Da, pentru că e mai vizibil. Oricum, nu mi-aş fi imaginat cum puteamfi un ministru al Sănătăţii, deoarece de mult nu mai practic acestdomeniu. De altfel, şi anterior am lucrat în cercetare, nu în medicinapractică.

Reporter: Acum câteva zile, l-aţi demis pe directorul general al Întreprinderii de Stat Gări şi Staţii Auto, Ion Matei. Cu ce a greşit?

Anatol Şalaru: A adus prejudicii materiale domeniului transportului de pasageri. Sunt mai multe aspecte, dar nu voi vorbi acum. Nu vreau să anticipezrezultatele investigaţiilor efectuate în prezent de CCCEC. Am decis, însă, să-l demit, deoarece nu puteam aştepta ani de zile până ar fi fost anchetat cazul său.

Reporter: Au cerut cumva procurorii suspendarea din funcţie a lui Matei?

Anatol Şalaru: Nu au cerut, eu l-am dat afară pentru altceva. În primul rând, pentrufaptul că au fost rute care trebuiau să circule de la Gara de Nord, darerau efectuate de la Gara Centru, a lui Matei. Din această cauză, Garade Nord nu a încasat sute de mii de lei. El nu a respectat decizia Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), carespecifica de unde exact trebuie să circule cursele.

Reporter: Cum de aţi fost atât de drastic cu dl Matei şi atât de tolerant cu dl Moraru?

Anatol Şalaru: Moraru nu este numit de mine şi nu eu sunt cel care am dreptul să-ldemit. El este în subordinea directorului Căilor Ferate. În cazul dlui Matei, situaţia e alta. De altfel, nu el este ultimul demis pentruabuzuri. După Matei vor urma şi alţii. Dacă sunt corupţi, dacă îi prindem cu încălcări, îi dăm afară fără regrete.

Reporter:  Cel care a venit în funcţia lui Matei este mai onest, mai corect?

Anatol Şalaru: El deţine temporar această funcţie. L-am transferat de la Autogara deSud, unde a reuşit să facă ordine. E un băiat tânăr, nu are legăturiletenebre pe care le au alţii în acest sistem.

Reporter:  Selectaţi angajaţii pe criterii politice?

Anatol Şalaru: În niciun caz. Habar nu am despre apartenenţa politică a angajaţilor.Nici nu am promovat colegi de partid în cadrul MTID. Bunăoară, şeful Direcţiei Relaţii Externe este vicepreşedinte al AMN, Victor Guzun. Afost un concurs. Guzun l-a susţinut şi este proaspăt angajat.

Reporter:  Dar ce ştiţi despre corupţia din cadrul MTID?

Anatol Şalaru: Am plângeri pe anumiţi funcţionari, venite din parteatransportatorilor. Am deschis o linie telefonică la care oricine poatesesiza, inclusiv anonim, cazuri de corupţie. Ştiu că avem deja câtevasesizări. Va fi examinată fiecare în parte până în pânzele albe.

Reporter: Ce aţi făcut la Geneva, într-o deplasare atât de îndelungată, de aproape o săptămână?

Anatol Şalaru: A fost lungă pentru că era importantă prima, a treia şi ultima zi aleprogramului. A trebuit să aştept finalul. Comisia Europeană pentruEconomie a desfăşurat la Geneva cea de-a 72-a sesiune. S-a întrunit şicomitetul pentru transport, care a discutat foarte multe probleme. R.Moldova a fost aleasă membru al Biroului acestui Comitet pentrutransport rutier. E un eveniment pentru noi.

Reporter: Cunoaşteţi vreun oficial european care ar fi circulat pe drumurile R. Moldova cu transport public?

Anatol Şalaru:  Recent a fost preşedintele României, Traian Băsescu. A circulat pânăla Cahul cu transport obişnuit. Despre alţi oficiali nu cunosc.

Reporter: Ce s-ar întâmpla cu vreun eventual oficial european dacă ar călători pe drumul Orhei—Rezina?

Anatol Şalaru: Nimic bun nu s-ar întâmpla, dat fiind faptul că drumul estedeteriorat. În curând vom continua lucrările de refacere a acestuidrum. S-a ajuns la o astfel de stare de lucruri deoarece fusese ocompanie care a câştigat licitaţia pentru reparaţia acestui sector dedrum, iar unul dintre asociaţii acelei firme se certase cu VladimirVoronin. După ceartă, nu le-au mai dat bani. Ulterior, firma carecâştigase licitaţia a dat în judecată statul şi a obţinut câştig decauză. Acum vom continua lucrările de reconstrucţie anume cu aceastăfirmă. Avem fonduri din buget, dar şi de la Lafarge…

Reporter: Contribuţia acestei întreprinderi este legată de faptul că din cauza încărcăturilor mari de ciment a fost deteriorat drumul?

Anatol Şalaru: Lafarge, de altfel, respectă greutatea pe osie a încărcăturilor. Maidegrabă, cei care transportă ciment de la Râbniţa sunt de vină îndeteriorarea drumului, deoarece acolo nu există un control strict alîncărcăturilor. Ei transportă cimentul noaptea, când nu-i verificănimeni. Sub greutăţi foarte mari, drumul s-a distrus.

Reporter: Cum poate fi soluţionată această problemă, după o posibilă reparaţie a acelui drum?

Anatol Şalaru: Avem soluţia. Drumul a fost proiectat să reziste la 10 tone pe osie, iar după reabilitare va rezista la 11,5 tone pe osie.

Reporter: Ce garanţii există că aceste rigori vor fi respectate?

Anatol Şalaru: MTID, pentru prima dată în R. Moldova, iniţiază un parteneriat publicprivat, menit să sprijine implementarea tahografelor digitale. Acesteasunt nişte aparate care înregistrează timpii de lucru, de odihnă şiviteza. Aceste date nu pot fi falsificate. Fiecare şofer va aveacartela sa digitală, care nu poate fi manipulată, şi poliţia va puteaoricând verifica la traseu toţi indicii. Astfel de cartele vor avea, înspecial, şoferii care pleacă peste hotare. Pentru emiterea acestorcartele tahografice avem nevoie de bani. Sunt necesari circa 500 de miide euro, potrivit estimărilor prealabile. De aceea, vom anunţa olicitaţie publică şi vom selecta firma care îşi va asuma acesteobligaţii. De asemenea, vom anunţa un concurs pentru selectarea alteifirme, care va instala cântare specializate în asfalt. Astfel vomexclude din acest proces factorul uman, care generează corupţie.

Reporter: Cum vă împăcaţi cu Poliţia Rutieră?

Anatol Şalaru:  Facem razii în comun, combatem transportul ilicit. Avem, însă,destule probleme cu legislaţia. Dacă, bunăoară, un transportatorautorizat are un pasager fără bilet, el riscă o amendă de 6 mii de lei.Dacă, însă, un transportator privat face transport ilicit, este amendatcu până la 400 de lei. E o diferenţă foarte mare. Legea ar trebuimodificată, deoarece aduce pagube imense statului.

Reporter: 400 de lei este partea care merge statului, diferenţa intră pemâna agenţilor de circulaţie. S-a întâmplat vreodată ca transportatoriisă se plângă pe corupţia din Poliţia Rutieră?

Anatol Şalaru: Nu mi se plâng de asta. Ei au alte probleme. Toţi vor rute noi, maiprofitabile. Ei se plâng mai mult pe concurenţa neloială care s-aîncetăţenit în această sferă.

Reporter: Când depuneţi mandatul de deputat?

Anatol Şalaru: Am depus o cerere în acest sens, în timpul apropiat va fi luată o decizie.

Reporter: Pledaţi pentru alegeri anticipate sau alte soluţii de depăşire a crizei politice?

Anatol Şalaru: Desigur, pledez pentru evitarea alegerilor anticipate. Un scrutineste acum periculos din câteva considerente. În primul rând, nu vor maiveni investiţii. Investitorii se tem de schimbări atât de frecvente înviaţa politică. Totodată, se vor opri negocierile cu băncile, cucreditorii, deoarece ei vor să discute cu o putere care vine pentru 4ani, nu pentru un singur an. Ei vor să vadă realizate proiecteleiniţiate. Mai e un aspect. În cazul alegerilor anticipate, Guvernul nuva mai putea gestiona actul de guvernare, deoarece sunt destuifuncţionari care vor începe a sabota activitatea Executivului… suntfuncţionarii comunişti, pe care nu-i putem disponibiliza deoarece îiprotejează legea. Aceştia abia aşteaptă semnalul unor anticipate.

Reporter: Aţi evaluat cumva activitatea firmelor care se ocupă de reparareadrumurilor? Se vorbeşte că veniturile din asfalt sunt de milioane?

Anatol Şalaru: Există o comisie care recepţionează lucrările.

Reporter: Şi ea nu poate fi cumpărată, aşa cum se cumpără orice altceva în R. Moldova?

Anatol Şalaru: Poate. Aveţi dreptate, la noi poate fi cumpărat orice. Dar nu asta eproblema. Arătaţi-mi un drum care a fost reabilitat în ultimii 10 ani,în afară de drumul Chişinău-Albiţa. Drumurile sunt plombate, dar nureabilitate. Plombele, însă, au garanţii de doar câteva luni.Reabilitarea înseamnă un strat nou, rezistent, drumuri amenajate.Astfel de drumuri au, de obicei, un termen de garanţie de 10 ani.

Reporter: Cât costă telefonul mobil al dvs.?

Anatol Şalaru: Peste 5 mii de lei.

Reporter:  E de serviciu?

Anatol Şalaru:  Nu, personal. Şi convorbirile telefonice le achit tot din banii mei.

Reporter: Din ce cauză, în cadrul programului Compact, va fi reabilitat sectorul de drum Sărăteni—Soroca—Unguri şi nu altul?

Anatol Şalaru: Nu ni s-au dat explicaţii. Decizia nu ne aparţine. R. Moldova vabeneficia de asistenţă nerambursabilă în valoare de 262 mil. USD.Acordul de finanţare include proiecte investiţionale axate peinfrastructura de irigare, agricultura de calitate şi reabilitareadrumurilor. Guvernul american a organizat licitaţia, a ales o companieamericană, care a selectat anume acest drum. În 2010 vom realizaproiectul, iar începând cu anul următor ar putea fi începutăconstrucţia. E un proiect în care finanţatorii supervizează întregprocesul. Vor fi reabilitaţi aproximativ 95 km de drum. În 2011, vorîncepe să vină banii în rate. Transferuri vor fi făcute timp de 4 ani,până la finalizarea lucrărilor. Amintesc aici că banii nu sunt alocaţipentru a repara drumurile din sate.

Reporter: Când vom avea în R. Moldova drumuri ca în Occident? Cu beton armat la bază, cu respectarea tehnologiilor…

Anatol Şalaru: Drumurile care se reabilitează au calitate occidentală. La noi, însă,deseori, nu sunt respectate tehnologiile occidentale. Bitumul încălzit,răcit şi iar încălzit îşi pierde proprietăţile adezive. El nu mai ţine,nu este rezistent şi, la prima ploaie, se distruge. În prezent am aveanevoie de 4 miliarde USD, la preţul din 2007, ca să reabilităm ceipeste 10 mii km de drumuri câţi sunt în R. Moldova. Asta înseamnă săreabilităm câte 1000 de kilometri pe an, iar după 10 ani s-o luăm de laînceput.

Reporter: Care dintre domeniile transportului public este cel mai afectat de corupţie?

Anatol Şalaru:  Întotdeauna au planat suspiciuni de corupţie asupra domeniuluitransporturilor în ansamblu şi, este adevărat, această sferă esteafectată de corupţie. Există corupţie, deoarece aici banii se mişcăîncontinuu. Domeniul privat nu poate fi acuzat de corupţie, pentru călucrează după alte principii. În transportul auto de călători, corupţiapoate fi sesizată, elementar, la repartizarea rutelor. Este ştiut căsunt rute mai rentabile şi mai puţin rentabile. Alt domeniu sunt gărileşi staţiile auto. Avem sute de cazuri când călătorii circulă fărăbilete. Pleacă unitatea de transport din gară cu pasageri fără bilete.Sume mari de bani vin în buzunare particulare, evitând haznauastatului. Avem mult de lucru în acest sens.

Reporter: Şi în aviaţie? Este la fel?

Anatol Şalaru: Aici nu te poţi juca cu rutele aşa ca în transportul auto.

Reporter: Este adevărat că noile curse Chişinău—Bucureşti—Chişinău ar fi fost lansate deoarece aţi avea afaceri în România?

Anatol Şalaru: Cursele Chişinău—Bucureşti—Chişinău sunt iniţiate pentru binelecălătorilor. Eu nu am acum afaceri la Bucureşti. Este adevărat, amavut, dar le-am suspendat acum 4—5 ani.

Reporter: Oricum, se vorbeşte că zburaţi frecvent spre Bucureşti. Cine vă finanţează aceste deplasări?

Anatol Şalaru: Acolo se află familia mea. Este adevărat, zbor frecvent, dar îmiachit singur cheltuielile. Am zburat de 3 ori de când sunt ministru.

Reporter: Se spune că biletele ar fi foarte ieftine. Aşa este?

Anatol Şalaru:  De la 55 de euro, într-o singură direcţie. Amintesc aici că, până nudemult, un bilet Chişinău—Bucureşti costa 160 de euro. Acum zboară unavion mai spaţios, un Airbus, cu 180 de locuri. Cei care îşi planificăcălătoriile din timp pot beneficia, într-adevăr, de bilete foarteieftine. Dar asta nu înseamnă că toate biletele sunt la acelaşi preţ.

Reporter:  Practică europeană…

Anatol Şalaru: Da, aşa-i în toată lumea civilizată. Pentru noi e foarte importantsă-i convingem pe cei care îşi riscă viaţa călătorind cu maxi-taxi, încondiţii infernale, că zborul cu avionul e mai avantajos şi mai sigur.

Reporter: Ce se va întâmpla cu Palanca, după 11 martie?

Anatol Şalaru: Nu este domeniul meu.

Reporter: Nici chiar autostrada?

Anatol Şalaru: A fost transmisă Ucrainei.

Reporter:  Cine va semna Actul de primire-predare?

Anatol Şalaru: Externele. Domeniul meu a fost semnat demult, prin 2002.

Reporter: Cunoaşteţi că ucrainenii vor şi pământul de sub şosea?

Anatol Şalaru: Cred că nu trebuie dat.

Reporter: Ce se întâmplă acum la Portul de la Giurgiuleşti?

Anatol Şalaru:  Acest port este foarte important pentru noi şi trebuie să găsiminvestiţii pentru a-l dezvolta. În prezent, portul este dat înconcesiune unei firme europene pe un termen de 99 de ani.

Reporter:  Autostrada Chişinău-Reni, pornită cu mai mulţi ani în urmă, mai figurează în vreun proiect?

Anatol Şalaru: Finanţatorii străini nu dau bani pentru drumuri construite de lazero. Ar trebui să găsim fonduri locale. Concomitent, negociem custructuri europene ca să vină cât mai mulţi bani pentru infrastructuradrumurilor.

Reporter: S-au răsculat primarii împotriva MTID, motivând cădrumurile principale sunt proprietate a statului, dar nu se dau fonduripentru reparaţia lor în teritoriu…

Anatol Şalaru: Primăriile nu au primit bani pentru drumuri pentru că nu sunt bani.Au fost nişte fonduri pentru drumurile Căuşeni-Ştefan-Vodă,Rezina-Orhei şi drumul de centură al Căuşenilor. Atât.

Reporter: Câţi kilometri de drum reabilitat există, real, în R. Moldova?

Anatol Şalaru: Avem drumurile Chişinău—Leuşeni, 93 km, Palanca—Ştefan-Vodă, 40 km,Cimişlia—Comrat, 30 km. Este şi drumul Chişinău— Sărătenii Vechi,reabilitat în 1998—99, de o companie italiană. Şi acesta, însă, artrebui deja reabiltat. În 2011, vor fi reabilitaţi 30 km de drumChişinău-Hânceşti.

Reporter: La câte coridoare internaţionale este parte R. Moldova?

Anatol Şalaru: Coridorul Finlanda—Grecia trece prin R. Moldova. Se poartă discuţiidespre autostrada Odesa—Galaţi, cu trecere prin Tiraspol, Chişinău, cuintrare în România, pe la Albiţa. 180 km ar putea trece pe teritoriulR. Moldova. România a acceptat acordul cu Ucraina cu condiţia caautostrada să intre pe teritoriul României pe la Albiţa.

Reporter: Sunteţi şi vicepreşedinte de partid. În opinia dvs., care rivalitate e mai mare în AIE, Filat-Lupu sau Filat-Ghimpu?

Anatol Şalaru: Rivalitate? Eu nu văd rivalitate. E şi normal să existe concurenţă.Altfel ar fi un fel de stagnare în viaţa politică. În condiţii deconcurenţă, oricum nu avem neînţelegeri. Fiecare partid vrea săcrească, să aibă o majoritate parlamentară, şi acest lucru e unulfiresc. Dacă ar fi altfel, degeaba mai eşti în politică. Cei care nu luptă pentru întâietate sunt politicieni buni pentru un rol secundar.

Reporter: Să înţelegem că AIE este la fel de tare ca şi drumurile europene?

Anatol Şalaru: E autostradă. Beton. Atâta timp cât vor fi comunişti în R. Moldova şi Alianţa va fi puternică.

Reporter: În ce relaţii este AIE cu noul lider de la „MU», Vladimir Ţurcan?

Anatol Şalaru: Nu am văzut niciun fel de colaborare sau relaţii.

Reporter: Există opinii în lumea politică că, în cazul unor eventuale alegerianticipate, parte din actualii parteneri AIE ar prefera o nouămajoritate parlamentară fără liberali şi cu Ţurcan în locul lui Ghimpu.Ce ziceţi?

Anatol Şalaru: Să fim serioşi, astăzi în R. Moldova este foarte greu să faci unpartid care, peste noapte, ar intra în Parlament. Ţurcan are şanse săintre în Parlament doar dacă va participa la scrutin pe aceeaşi listăcu vreun partid parlamentar. În PCRM au existat două personalităţi,Voronin şi Lupu. Marian Lupu a plecat, iar ceilalţi au rămas pe lângăVoronin. Lupu a demonstrat că este persoana politică aptă săconsolideze un partid, să producă idei, este simpatizat, lumea îl vreapreşedinte, la fel ca şi AIE. Ceilalţi, care au rămas în PCRM, au fostoameni de pe lângă Voronin. Ei nu sunt capabili să-l depăşească peVoronin… Amintesc aici că lumea l-a dorit pe Lupu în locul lui Voroninca să modernizeze partidul. Lupu a plecat de acolo, iar după el vorpleca în continuare şi alţii.

Reporter:  Este sau nu implicat Marian Lupu în evenimentele din aprilie 2009?

Anatol Şalaru:  Când vor fi finalizate investigaţiile, vom afla cine şi ce implicarea avut. Comisia va stabili toate subtilităţile. Eu nu eram la Chişinăuîn acele zile şi nu pot comenta prea multe. Nu cred că altcineva, înafară de Voronin, putea da ordine să fie bătuţi protestatarii, să fieomorâţi oameni, să fie devastate instituţiile statului. A fost deciziaunei singure persoane, aşa cum a fost în toţi cei 8 ani de guvernare.

Sursa: Ziarul de Gardă