"Nu văd nicio problemă în faptul că Parlamentul nu a reuşit să aleagă preşedintele. Toate instituţiile de stat funcţionează. Nu există nicio criză politică, există o criză constituţională, care nu ne permite să alegem preşedintele. Însă aceasta este o altă problemă, pe care o vom soluţiona într-un mod corespunzător. În acest sens a şi fost înfiinţată comisia constituţională".

De asemenea, el a respins afirmaţiile deputatului comunist Vadim Mişin, care a spus că "legislativul ar trebui dizolvat din cauza încercării eşuate de alegere a preşedintelui ţării la 7 decembrie". Mişin susţinea că "potrivit Constituţiei, activitatea Parlamentului este doar parţial legitimă, acesta ar trebui convocat doar pentru aprobarea bugetului şi apoi dizolvat".

În replică, Ghimpu a spus că "nu intenţionează să utilizeze Constituţia în interpretarea comuniştilor, ci în conformitate cu prevederile constituţionale, care presupun activitatea legislativului cu împuterniciri depline până la validarea noului Parlament". În acelaşi timp, el a reamintit că după eşuarea celor două încercări de alegere a preşedintelui, Parlamentul ar trebui dizolvat. "Însă actul de dizolvare poate fi semnat doar după 16 iunie 2010, după un an de la dizolvarea fostului legislativ. Alegerile anticipate, potrivit legislaţiei, pot fi organizate cel puţin o dată în decurs de un an", a explicat el.

"Dacă până atunci (până la organizarea unor noi alegeri - n.red.) va fi modificată Constituţia, în acest caz deciziile vor fi luate în funcţie de noile modificări", a subliniat şeful legislativului de la Chişinău. "În cazul în care va fi efectuată reforma constituţională, care prespune elaborarea şi adoptarea unei noi Constituţii, în sensul unei noi proceduri de alegere a preşedintelui, nu va mai fi nevoie să dizolvăm Parlamentul", a adăugat Ghimpu.

La 7 decembrie, Parlamentul de la Chişinău a eşuat în cea de a doua încercare de a alege şeful statului, liderul Partidului Democrat Marian Lupu obţinând 53 de voturi din cele 61 necesare.

Lupu a fost singurul candidat care a participat la scrutin, la propunerea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), ce reuneşte cele trei partide aflate la guvernare la Chişinău.

Preşedintele Parlamentului, liberalul Mihai Ghimpu, care este şi şeful interimar al statului, îşi anunţase zilele trecute intenţia de a propune schimbarea modalităţii de desemnare a preşedintelui, în cazul unui nou eşec. Pentru schimbarea Constituţiei şi alegerea preşedintelui prin vot direct, este suficientă organizarea unui referendum. Dacă duminica viitoare s-ar organiza un referendum pentru modificarea Constituţiei privind modul de alegere a preşedintelui ţării, 69,9% dintre moldoveni ar vota pentru ca şeful statului să fie ales în mod direct de cetăţeni, 14,9% ar vota pentru ca preşedintele să fie ales în continuuare de Parlament, 12,4% nu s-au decis încă, iar 3,4% nu ar vota, potrivit Barometrului Opiniei Publice pe noiembrie 2009, publicat de Institutul de Politici Publice.

Sursa: Agenţia de presă NewsIN cu referinţă la Vesti.ru