Primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, spune că anularea efectelor Pactului Ribbentrop-Molotov este posibilă doar prin rezolvarea problemelor economice şi de funcţionare a statului, după model european.

Într-o mare de incertitudini, basarabenii pot fi siguri de un lucru: la Chişinău a apărut o nouă generaţie de politicieni, cu un puternic profil european. Sunt oameni tineri care nu uită nicio clipă de unde provin cu adevărat, dar care ştiu că nedreptăţile istorice nu mai pot fi îndreptate în logica secolului XX. Unul dintre ei este Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, care a acceptat, „La masa Adevărului", un dialog despre provocările generaţiei sale, călită în lupta pentru stoparea abuzurilor regimului Voronin.

Invitatul nostru din această săptămână s-a arătat perfect conştientde faptul că prioritatea zero a Republicii Moldova este rezolvareasituaţiei economice dificile şi asocierea la Uniunea Europeană.Datoriile mari pe care cei de dincolo de Prut le au faţă de Rusia sunt,în viziunea lui Dorin Chirtoacă, un element de vulnerabilitate cetrebuie îndepărtat. Chestiunea transnistreană completează portretultragic al unei regiuni ce-şi joacă în aceşti ani marea carte. Româniaare şi ea un loc rezervat la masa de joc.

CARTE DE VIZITĂ

• Dorin Chirtoacă s-a născut la 9 august 1978, la Chişinău.
• A absolvit Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti, fiind licenţiat în Drept European (2001).
• A lucrat pentru TVR 1 şi pentru Comitetul Helsinki pentru Drepturile Omului din Republica Moldova.
• Este vicepreşedinte al Partidului Liberal din Republica Moldova (din 2005).
• Este primar al Chişinăului din iunie 2007.

„Câteva săptămâni, comuniştii au întreţinut teroarea"

Adevărul: Recent aţi fost scos de sub urmărire penală...

Dorin Chirtoacă: Ammai multe dosare penale, toate pornite din momentul în care am devenitprimar general. Nu ştiu dacă toate au fost închise acum. Oricum, a fostpierdere de vreme. În două dintre situaţii am primit înştiinţare de laprocuratură în ceea ce priveşte clasarea dosarelor. Asta pe mine nu măintereseză. Ce mă interesează este să se facă lumină în ceea ce aînsemnat 7 aprilie şi provocările care au fost făcute atunci. Înspecial asupra a tot ceea ce a însemnat abuzurile de după: tortura,tratamentul inuman şi degradant la care au fost supuşi tinerii. Celpuţin trei tineri au decedat ca urmare a aplicării forţei de cătrepoliţie.

Nu se ştie sigur câţi morţi au fost?

Înceea ce priveşte trei persoane avem indicii directe. În privinţaaltora, în prezent sunt probe indirecte. E cazul unui tânăr care adecedat la câteva luni după evenimentele din aprilie, însă nu putem şticare a fost cauza.

Există vreo şansă să-i vedem anchetaţi pe aceia care au generat represiunea?

Esteîn derulare ancheta la nivelul procuraturii. Avem şi o comisieparlamentară care trebuie să garanteze că instutiţiile statului îşi vorface treaba în această privinţă. Actuala guvernare are obligaţia şi totinteresul să aducă adevărul în casele oamenilor, pentru a infirma sauconfirma ipotezele care au fost lansate. Unele dintre ipoteze au fostinfirmate de procuratură până la alegeri, una dintre ele fiindimplicarea României. Problema este că atunci s-a spus modest acestlucru, într-o conferinţă de presă, nu aşa cum s-a făcut cu acuzareapropagandistică timp de câteva luni.

Fiind implicat direct în evenimentele din aprilie, aţi simţit sprijinul moral al României?

Dupăce au avut loc acele manifestări şi abuzurile comuniştilor împotrivaunor tineri nevinovaţi, noi am solicitat sprijinul întregii comunităţiinternaţionale democratice, pentru a opri încălcarea drepturiloromului. Au fost oameni răpiţi de pe stradă, bătuţi, torturaţi,săptămâni întregi ţinuţi în condiţii insalubre, fără mâncare, fără apăşi în teroare psihologică.

Teroarea comunistă - aceastaeste expresia care a caracterizat Republica Moldova timp de câtevasăptămâni. Atunci ne-am adresat tuturor: Consiliului Europei, OSCE,SUA. Din aceast punct de vedere, România a făcut ceea ce au făcut şialte state europene, adică să atragă atenţia la nivel internaţionalasupra abuzurilor care se comit în Republica Moldova. A trebuit sărăspundă şi cu privire la acuzaţiile de implicare. Aceasta era oabordare firească din partea României. Orice alt tip de abordare ar fifost considerat nelalocul lui, nu numai de către comunişti, dar şi decătre comunitatea democratică.

„În trei luni am făcut mai multe decât în opt ani"

Va supravieţui Alianţa pentru Integrare Europeană până la sfârşitul mandatului?

Alianţanu are o problemă în ceea ce priveşte existenţa sau supravieţuirea sa.Alianţa este nu doar formată şi în funcţiune, dar are şi rezultate,merge pas cu pas înainte, fără să ţină cont de toate speculaţiile carese fac în jurul ei. Aş spune că după o perioadă de detensionare înRepublica Moldova, care a durat din iulie până în septembrie, înprezent vorbim de normalitate. Aş putea spune că Republica Moldova aintrat în normalitate. Am constatat că avem o moştenire dezastruoasă,cu un deficit de 40-50% al bugetului, un gol imens. Asta punea înpericol plata salariilor şi a pensiilor în ultimele luni ale anului,dar faptul că a fost negociat şi semnat acordul cu FMI, faptul că s-auluat măsuri pentru a opri risipa de bani publici ne-a permis săasigurăm integritatea financiară a Republicii Moldovei pentru 2009 şieste în lucru şi proiectul de buget pentru 2010. Din acest punct devedere lumea s-a liniştit.

Acum urmează să fie puse înaplicare prevederile programului de guvernare. Parte dintre ele deja audevenit realitate, în special în relaţia cu România - problema vizelor.În sensul că au fost anulate acele vize absurde, introduse abuziv deregimul comunist. S-a suplimentat cu 1.000 de locuri numărul de bursepentru studenţii din Republica Moldova. S-a rezolvat problema celordouă consulate ce urmează a fi deschise. A fost votată în Parlament şipromulgată de preşedinte Legea cetăţeniei, pentru ca oamenii dinRepublica Moldova să-şi poată dobândi sau redobândi cetăţenia română. Afost semnată şi urmează a fi pusă în aplicare Convenţia privind micultrafic la frontieră. Sunt rezultate atinse în trei luni. Problemeacestea sunt pe agenda României şi a Republicii Moldova de 7-8 ani.

Aţi renunţat la cetăţenia română în vremea comuniştilor, conform prevederilor legale?

Credcă legea respectivă va fi abrogată. Eu nu am renunţat la cetăţeniaromână, doar am depus o declaraţie prin care mi-am arătat intenţia de arenunţa. Era obligatoriu din momentul în care am devenit deputat. Darpentru că am renunţat la mandat, am renunţat şi la declaraţie.Procedura a fost oprită. În continuare sunt şi cetăţean român.

Care este următorul pas pe care vreţi să-l faceţi în cariera politică?

Pemine mă interesează ca, în perioada următoare, să pun în aplicareprevederile programului pe care mi l-am asumat ca primar general şi săsprijin Alianţa în proiectele la nivel republican. Acestea suntobiectivele imediate, iar altele nu îmi propun. Următoarele alegerilocale vor fi peste aproximativ doi ani, timp în care vom duce la bunsfârşit proiectele pe care le-am început. Atunci când vom finalizaaceste proiecte, când vom face bilanţul, voi hotărî ce voi face maideparte.

În cazul revizuirii Constituţiei în sensul alegerii şefului statului prin vot direct, v-ar tenta o candidatură la preşedinţie?

Situaţiamea este cunoscută în Republica Moldova, şi anume aceea că nu aş aveacum să candidez, pentru că, dincolo de faptul că în prezent şefulstatului se alege de către Parlament, dacă ar fi să-l aleagă cetăţenii,vârsta minimă este 40 de ani. Pentru mine asta înseamnă peste nouă ani.De aceea subiectul nu este pe agenda mea.

Timpul vaarăta cum este potrivit pentru mine să procedez. Însă acum conteazădoar să depăşim acest blocaj pentru a putea alege preşedintele. Fie vorvota şi comuniştii pentru Marian Lupu, fie dacă nu vor vota am puteamodifica Constituţia în vederea renunţării la acel prag minim de voturipentru alegerea preşedintelui. Sau modificăm Constituţia pentru capreşedintele să fie ales direct de către populaţie. Asta e şi dorinţapopulaţiei şi susţinem şi noi acest lucru. Într-un asemenea caz,înseamnă alegeri anticipate în primăvara anului viitor - concomitentparlamentare şi prezidenţiale.

„Lupu poate găsi calea de mijloc între Occident şi Rusia"

Poate fi Marian Lupu un preşedinte prooccidental?

MarianLupu poate fi un preşedinte care să găsească o cale de mijloc întreceea ce înseamnă interesele Occidentului şi ale Federaţiei Ruse înacest spaţiu, în această regiune, în Republica Moldova, mai ales căavem şi problema transnistreană. Este candidatul Alianţei şi noi îlsusţinem. În prezent consider că, oricare ar fi modalitatea alegeriisale, are toate şansele să câştige. L-a depăşit pe Voronin în sondaje,lucru care nu s-a mai întâmplat în ultimii opt ani.

Este capabilă noua administraţie de la Chişinău să convingă Moscova că e nevoie de o nouă abordare în relaţia bilaterală?

Înopinia mea, Moscova este în căutare de noi parteneri în RepublicaMoldova. Este şi firesc! Clasa politică în Rusia s-a cam schimbat şideja era nefirească această relaţie cu reprezentanţii sistemuluisovietic totalitar, cum era Voronin. Cred că se merge pe o relaţiepragmatică. Niciodată nu am desconsiderat interesele pe care le areFederaţia Rusă în zonă, mai ales că avem problema transnistreană.

Darse conturează o relaţie mult mai pragmatică, pornind de la aceleschimburi economice şi comerciale pe care le au cele două state. Înprimul rând este vorba de gaze. Cât timp Moldova are datorii faţă deRusia în privinţa achitării gazului, lucrurile n-au cum să fie înregulă pentru noi.

E un element de vulnerabilitate pentru Chişinău...

Datoriatotală se ridică la aproape două miliarde de lei moldoveneşti, adică150 de milioane de dolari. Asta numai în partea dreaptă a Nistrului,plus alte două miliarde de lei în partea stângă a Nistrului.Transnistria n-a plătit niciodată din 1990 încoace. Până în 2001, s-auacumulat circa 100 de milioane de dolari, iar din 2001 s-au adunat câte10 milioane de dolari pe an. Evident, suntem vulnerabili. Am pusproblema personal, pentru că noi am avut discuţii complicate vizavi defurnizarea agentului termic în Chişinău.

Am pusproblema să fie asigurată transparenţa funcţionării acestor servicii,tot lanţul din complexul termoenergetic: Moldova Gaz, centraleleelectrotermice şi distribuitorul de căldură - Termocom, astfel încât săfie rentabile la parametri minimi, să aibă un profit minim, dar să nugenereze pierderi. În acest fel, nu mai acumulăm datorii faţă deGazprom. Mai ales că Moldova Gaz este deja proprietatea Gazprom.Întreprinderea de distribuţie a gazului pe teritoriul RepubliciiMoldova, care este strategică şi e unică, se află în proprietateaFederaţiei Ruse, tocmai din cauza datoriilor. A fost trecută în contuldatoriilor.

Nu cumva a fost o mişcare „strategică" a comuniştilor?

Lipsatransparenţei nu ne dă niciodată posibilitatea să ştim care este preţulcorect şi dacă datoriile nu cumva au fost artificial umflate. Până nuscăpăm de această problemă, nu putem avea o nouă bază în discuţiilemoldo-ruse. Asta e părerea mea. E o lipsă de transparenţă nu numai afostului regim, ci şi a regimurilor anterioare, pentru că problematrenează din 1990 încoace. În această problemă Rusia nu trebuie privităca fiind un bau-bau. Este un interes firesc al Federaţiei Ruse să-şirecupereze banii pentru un serviciu pe care îl prestează consumatorilordin Republica Moldova.

Noi trebuie să ştim să fimsuficient de inteligenţi, astfel încât să nu generăm pierderi, să fimexacţi în tot ceea ce înseamnă relaţia cu Federaţia Rusă. De aceea esteobiectivul şi sarcina noastră să aducem relaţiile moldo-ruse la un altnivel, unde să nu existe supărări pentru că cineva doreşte să creezeanimozităţi. În momentul în care lucrurile sunt puse la punct, nu ai dece să fii supărat.

Poate fi administraţia de la Kremlin capabilă de o nouă abordare în relaţia cu Moldova?

Dince am văzut în ultima perioadă, cred că este exact abordarea pe care oau. În momentul în care nu am îndeplinit aceste condiţii minime, pentrua nu avea datorii, a nu fi într-o situaţie vulnerabilă, nu cred că arerost să intrăm în alte subiecte. Să rezolvăm problema aceasta şi peurmă vedem care este situaţia.

„Transnistria trebuie recâştigată economic"

Dacăs-ar pune problema declanşării unei proceduri accelerate de integrareeuropeană a Republicii Moldova, Alianţa ar fi dispusă să renunţe la„dosarul transnistrean"?

Regiunea Transnistria face parte din Republica Moldova. Nu poţi renunţa la „dosarul transnistrean".

Asta de jure, însă de facto lucrurile nu stau aşa...

Defacto sunt agenţi economici în Transnistria care sunt înregistraţi înpartea dreaptă a Nistrului. Prin aceasta, schimburile economice,activitatea pe care o desfăşoară trece prin registrele oficiale aleRepublicii Moldova. Cetăţenii din stânga Nistrului au paşapoarte sauacte de identitate ale Republicii Moldova. Aş spune că integrareaeuropeană nu poate avea loc în prezent nici cu Transnistria, nici fărăTransnistria. Pentru că există această oboseală a Uniunii Europenevizavi de extindere. Moldova îşi poate propune să devină stat asociat.Asta da! În momentul în care devine stat asociat, situaţia economică vafi alta.

Partea dreaptă a Nistrului va putea deveniatractivă pentru cei din stânga Nistrului. Cum a fost Germania de Vestpentru Germania de Est. Pornind de la această premisă, cred că poate firezolvată problema transnistreană definitiv. Atunci când în parteadreaptă a Nistrului va fi libertatea presei, independenţa justiţiei, operspectivă de creştere economică, siguranţă, liberă circulaţie înEuropa, locuri de muncă, un trai decent, o minimă prosperitate, toateacestea vor fi, fără mediatizare, argumente suficiente ca oamenii dinregiunea transnistreană să spună „Vrem să facem şi noi parte dinRepublica Moldova!".

Cât timp sunt trupe ruseşti laTiraspol, credeţi că atractivitatea economică e suficientă pentrurevenirea Transnistriei în graniţele Republicii Moldova?

Trupesovietice au fost şi în Germania, şi în Cehia, şi în Polonia. ÎnGermania a fost şi zid. N-a funcţionat nimic în condiţiile în carelumea a evoluat, iar respectivii au rămas în urmă. Ăsta a fost şimotivul colapsului Uniunii Sovietice.

În Transnistria, copiii născuţi în 1991 au acum 18 ani şi nu au perceput statalitatea Republicii Moldovei...

Dar ei înţeleg că ceva nu este în regulă, că regiunea nu este recunoscută, că actele nu sunt valabile.

În Ucraina, de pildă, sunt valabile...

Bun,pot circula cu acte şi cu maşini înregistrate în Transnistria spre est,în Ucraina. Dar nu pot circula spre vest. Iar toată lumea îşi puneîntrebări. În condiţiile actuale nu mai vorbim de distanţe mari înlume, despre frontiere. Toate au atins un nivel de relativitate.

Frontiereleau intrat în disoluţie. Mai repede ajungi peste ocean decât într-oregiune a Moldovei. Din acest punct de vedere, şi cetăţenii dinTransnistria înţeleg că perspectiva este în altă parte, nu în izolarearegiunii şi în menţinerea acesteia într-un stadiu de tip UniuneaSovietică. Atunci când călătoreşti în Transnistria ai impresia nu numaică ai călătorit în spaţiu, dar şi în timp. Ca şi cum ai fi aterizat înURSS.

Credeţi că Rusia este interesată să ofere garanţii de stabilitate în zona transnistreană?

Nupot răspunde pentru Rusia. Noi trebuie să avem agenda noastră în ceeace priveşte rezolvarea problemei transnistrene şi, din punctul meu devedere, agenda trebuie concentrată pe ideea creşterii atractivităţiipărţii drepte a Nistrului, pentru cei din stânga, astfel încât ei săpoată compara şi să facă diferenţa. Când erau comuniştii la putere, nuputeau face diferenţa. În dreapta un dictator, în stânga un altdictator. În dreapta fiul dictatorului controla economia, în stângaaceeaşi situaţie. În dreapta plecau peste hotare pentru a-şi câştigaexistenţa, în stânga de asemenea nu prea erau perspective.

„Nu mai există sprijin politic pentru anumite afaceri"

Oleg Voronin continuă să aibă afaceri prospere în Republica Moldova...

Arfi fost nepotrivit din partea Alianţei să înlocuiască dictatura luiVoronin cu dictatura Alianţei. Asta deşi comuniştii ţipă acum că edictatură în Republica Moldova... Cine îi mai crede? Se lucrează pebază de lege. Când sunt proprietăţi, afaceri derulate de o bunăperioadă de timp, protejate, nu poţi veni cu barda şi să spui: „Asta daşi asta nu!" Poţi doar să creezi condiţii pentru ceilalţi, sădemonopolizezi. Sprijin politic pentru anumite afaceri nu mai are cumsă fie. De acum încolo pot fi sancţionate doar aspectele ilegale aleactivităţilor pe care le desfăşoară sau le-a desfăşurat. Cum ar fiprivatizările ilicite, activităţile care au fost făcute împotrivalegii. Alianţa este în proces de consolidare a poziţiei sale la nivelulinstituţiilor statului. Pentru a putea face schimbări de sus până jos enevoie de timp şi de schimbări la nivelul decidenţilor.

„Problema anexării Basarabiei poate fi reparată în cadrul UE"

S-avehiculat varianta aderării instantanee a Republicii Moldova la UE prinrevenirea acesteia în graniţele fireşti ale României. Acum e viabilă oasemenea variantă?

Acum doi ani, preşedinteleBăsescu a făcut o ofertă Republicii Moldova în ceea ce priveşteintegrarea în Uniunea Europeană odată cu România, dar ca stat aparte.Formula propusă atunci a fost două state, un popor, formulă pe care omenţine şi astăzi. Şi, din acest punct de vedere, România poate oferisprijin în continuare Republicii Moldova, dacă nu pentru aderare,atunci pentru o apropiere continuă de UE. În ceea ce priveşte subiectulreunificării, acesta din păcate a fost speculat în ultimii 20 de ani şiaruncat în ringul bătăliei politice, în aşa fel încât pe unii să-iatragă, iar pe alţii să-i sperie.

Până la urmă, încazul în care privim obiectiv, corect şi matur relaţia dintre cele douăţări, observăm următoarele: integrarea Republicii Moldova în UniuneaEuropeană vine să rezolve definitiv ceea ce înseamnă dezbaterea peproblema unirii cu România. Pentru că în UE nu mai există frontiere.Este modul în care problema aceasta s-a rezolvat şi în alte regiuni aleEuropei. Urmează să se rezolve şi în această parte. Am avut un asemeneaconflict între Germania şi Franţa, pe Alsacia şi Lorena. Au mai fost şialte regiuni ale Europei disputate de-a lungul timpului de unele state.Odată cu extinderea Uniunii, aceste probleme au dispărut.

Pactul Ribbentrop-Molotov îşi produce efectele şi astăzi...

Înceea ce priveşte această parte a Europei, să nu uităm că PactulRibbentrop-Molotov nu a însemnat doar Basarabia, ci şi nordulBucovinei, şi sudul Basarabiei, şi Ţinutul Herţa. Astăzi, acestteritoriu nu este unic, nu este un stat aparte. Sunt două state:Ucraina şi Republica Moldova. În plus, la acea vreme, Basarabia ajungeadoar până la Nistru. Astăzi, Republica Moldova este un teritoriu caremerge dincolo de Nistru, chiar dacă rămâne problema transnistreană.Statul este recunoscut la nivel internaţional şi integritateateritorială este sprijinită unanim la nivel internaţional. Prin urmare,redeschiderea acestui subiect ar însemna mai multă instabilitate înregiune şi convulsii la nivelul a cel puţin trei state - România,Ucraina, Republica Moldova - cu luări de poziţii, extindere şi lanivelul Federaţiei Ruse, din cauza problemei transnistrene.

Deaceea, trebuie să încercăm să reparăm o problemă care a fost creatăde-a lungul istoriei în această regiune - prin ocuparea Basarabiei la1812 şi prin anexarea Basarabiei la 1940 - printr-o metodă opusă celeiprin care s-a făcut abuzul respectiv. Cred că mai înţelept ar fi săfacem tot ce este în puterea noastră pentru ca Republica Moldova să numai fie monitorizată de Consiliul Europei. Instituţiile democratice dinRepublica Moldova, conform Consiliului, nu funcţionează nici măcar laparametrii minimi. Să rezolvăm problemele care ţin de datoriile noastrefaţă de Federaţia Rusă, astfel încât independenţa Republicii Moldova sănu fie doar pe hârtie, în Constituţie, ci şi în viaţa de zi cu zi, săputem avea investiţii occidentale pentru o creştere economică durabilă,nu doar prin banii care vin de peste hotare. Şi prin aceasta săasigurăm independenţa fiecărui cetăţean, minima lui prosperitate,posibilitatea de a-şi alege viitorul.

Cum vedeţi viitorul Republicii Moldova?

Apropiereade Uniune şi dobândirea statutului de stat asociat practic rezolvă pejumătate problema Republicii Moldova pe plan european, deoarece estevorba de libera circulaţie. Consider că din acel moment discuţiile pesubiectul în cauză vor dispărea definitiv şi va urma o colaborarefirească, datorită rădăcinilor comune, comunităţii de limbă, istorieetc. Cum se întâmplă de fapt şi în prezent, pentru că avem artiştiromâni în Republica Moldova, investiţii, pentru că, la partenerieconomici, România este pe primul loc pentru Republica Moldova.

Personal credeţi că în anii `90 era posibilă unirea Basarabiei cu România?

Eucred că nici nu s-a pus problema la modul real şi nici nu a pornit odiscuţie. Nu cred că a fost posibilă şi nu cred că a fost abordată lamodul real, indiferent că e vorba de România, de Republica Moldova saude altă ţară.

Prin urmare, consideraţi că România nu a pus tranşant această problemă în anii `90?

Aceastaeste percepţia mea asupra situaţiei de atunci. Şi ar fi fost corect, înacel moment, ca problema să fie pusă exact cum am spus mai devreme:Republica Moldova, ca stat independent şi suveran, să se orientezecătre Uniunea Europeană, care deja exista în acel moment. Pentru căRepublica Moldova are în componenţa sa şi regiunea transnistreană, şinu mai are nordul Bucovinei, sudul Basarabiei. Era clar că şi Europa deEst urma să intre în Uniunea Europeană.

„România poate fi o interfaţă pentru noi"

Ce aşteaptă Republica Moldova de la România, în acest moment?

Ceeace este firesc: preluarea acquis-ului comunitar, continuarea relaţiilorbune aşa cum au început în ultimele luni de zile; o interconectare înenergetică, pentru a avea mai multă independenţă din acest punct devedere, electricitate în primul rând, probabil prin intermediulcentralei de la Cernavodă; gaz, în sensul de a avea acelaşi grad dedependenţă faţă de Federaţia Rusă la capitolul furnizarea gazelornaturale, şi nu cum suntem acum cu o dependenţă de 100%. Româniadepinde în proporţie de 30%.

Şi o interconexiune amagistralelor de gaz ne-ar putea permite, în cazul unui accident saupoate într-un conflict politic, să avem autonomie. Apoi, tot ceea ceînseamnă relaţii economice în dezvoltare, investiţii. România poate săasigure o interfaţă în atragerea unor investitori occidentali sau depeste ocean în Republica Moldova. Pentru că noi vom traversa exactaceleaşi etape, vom merge pe acelaşi drum pe care a mers România înultimii 10-15 ani. Este doar o anumită întârziere. O zonă izolată şiconservată artificial de către comunişti.

Ce credeţi că aşteaptă România de la Republica Moldova?

Oaşezare şi o structurare a acestor relaţii, la nivel guvernamental, lanivel regional, local, privat, la nivelul societăţii civile, almass-media. Tot ce înseamnă normalitate. Cred că asemenea aşteptări nuare numai România, cred că are şi Ucraina, şi Occidentul în ansamblu.Presupun că şi Federaţia Rusă.

„Cetăţenii nu vor alegeri anticipate"

Aţi analizat ce îşi propun candidaţii la preşedinţia României în relaţia cu Republica Moldova?

Lucrurilesunt destul de clare. Partidele din cadrul Alianţei pentru IntegrareEuropeană au relaţii de tradiţie cu partidele din România, fiecare pezona doctrinară proprie. Partidul Liberal, din care fac parte, are orelaţie foarte bună cu Partidul Democrat Liberal din România şi cupreşedintele Traian Băsescu. Această relaţie a fost clădită continuu înanii precedenţi şi ne-am susţinut reciproc, în alegerile parlamentarede anul trecut, în alegerile europarlamentare, în alegerileprezidenţiale. Partidul Alianţa Moldova Noastră are o relaţie şi unacord încheiat cu Partidul Naţional Liberal. Partidul Democrat are, deasemenea, o relaţie mai veche cu Partidul Social Democrat din România.Iar Partidul Liberal Democrat a pornit pe o relaţie cu PSD, laalegerile parlamentare de anul trecut. Anul acesta nu a declaratsprijin pentru niciunul dintre candidaţi.

Politica externă a Chişinăului are de suferit din cauza situaţiei incerte la nivel intern?

Situaţiala nivel intern nu este una incertă. Structurile puterii sunt formate,avem parlament legal ales, avem alegeri recunoscute, o majoritateconstituită în parlament de 53 de deputaţi din 101, avem un guvernlegal desemnat, numit în funcţie şi avem un preşedinte interimar careare aceleaşi atribuţii pe care le are un preşedinte ales. Din acestpunct de vedere, instituţiile statului nu cunosc un blocaj. Urmeazăalegerile prezidenţiale, din nou, pe 7 decembrie, în cadrulParlamentului şi vom vedea cum vor vota comuniştii. În cazul în care nuvotează, au numai de pierdut.

Aţi negociat cu ei?

Aufost negocieri, sunt purtate şi vor fi, astfel încât să se ajungă la unvot pozitiv din partea lor, de susţinere a candidatului Marian Lupu.După care, Partidul Comuniştilor rămâne în opoziţie, cum este firesc,iar situaţia va fi deblocată. În cazul în care se vor opune, vorprovoca alegeri anticipate şi prin aceasta ei înşişi îşi vor crea osituaţie complicată. Cetăţenii nu vor alegeri anticipate.

Pede altă parte, cetăţenii sunt de acord şi susţin ideea de a avea o altăguvernare faţă de cea pe care au avut-o în ultimii opt ani. Plus deaceasta, la alegerile parlamentare nu au avut cum să voteze cetăţeniiaflaţi peste hotare şi tineretul. Fiind alegeri anticipate, este osituaţie clar defavorabilă comuniştilor, şi în cazul în care le vorprovoca, pot fi siguri de pierderea unui număr de mandate în parlament.

În cazul în care vor fi alegeri anticipate, Alianţa pentru Integrare Europeană va merge pe liste comune?

Nus-a discutat acest lucru. Situaţia de până în prezent a arătat că celepatru partide pot acumula voturi mergând separat în alegeri pentru că,dacă pe dreapta şi pe centru-dreapta lucrurile sunt destul de clare,atunci pe stânga şi centru-stânga PD e acela care poate lua voturilecomuniştilor. Din acest punct de vedere, este necesar să obţină acestevoturi, pentru consolidarea Alianţei şi pentru obţinerea unui scorelectoral de peste 50% şi de peste 61 de mandate în Parlament.

„Banii bucureştenilor trebuie cheltuiţi cu folos"

În calitate de primar, spuneţi-ne ce credeţi că ar trebui făcut în Bucureşti?

Căide comunicaţie care să decongestioneze traficul, semafoare, drumurinivelate care să permită ca oraşul să fie inelat, pe de o parte, iar pede altă parte să poată fi traversat nord-sud, est-vest sau în altedirecţii, fără a avea obstacole. Pentru că orice înseamnă intersecţieîn oraşele mici şi medii, în Bucureşti înseamnă a da peste cap traficul.

Care ar fi prima măsură pe care aţi lua-o ca primar al Bucureştiului?

Decând am fost student aici, adică din 1998, transportul a fost înnoit dedouă ori, iluminatul public a fost în mare parte concesionat, drumuriles-au făcut. Deci o serie de îmbunătăţiri au avut loc. Prin urmare,măsurile care trebuie luate acum vizează cheltuirea cu folos a banilorpublici, a bugetului foarte mare pe care îl are Bucureştiul comparativcu Chişinăul. Banul public trebuie investit pentru dezvoltareastrategică a acestui oraş, şi anume pentru a-l scoate din carcasa unuioraş gândit ca fiind mediu şi a-l aduce spre metropolă, prin aceste căide comunicaţie. Ele ar permite soluţionarea problemei traficului.

Sunt la fel de puternice grupurile de interese de la Chişinău în ceea ce priveşte contractele cu municipalitatea?

Acesteaexistă peste tot, doar că la Chişinău, evident, presiunea este maimică, pentru că oraşul este mic, iar banii sunt mai puţini. În plus deasta, în Republica Moldova am avut monopolul comuniştilor până înprezent. Noi, la Chişinău, am reuşit să facem faţă presiunilor, să nuadmitem ca ei să monopolizeze şi primăria. Acum lucrurile tind să senormalizeze şi vom respecta tot ce înseamnă proceduri de parteneriat cuprivaţii.

Care a fost principala „armă" cu ajutorul căreia aţi reuşit să păstraţi Primăria Chişinăului departe de influenţa comuniştilor?

Armaadevărului, pentru că atât timp cât ieşi cu adevărul în faţa oamenilor,nu au cum, nici măcar comuniştii, să-ţi facă ceva. Corectitudinea şiabordarea firească a lucrurilor, fără abuzuri. În timp ce comuniştiiofereau abuz şi forţă, sau schimbări prin forţă, noi ofeream abordăricorecte, mai mult sau mai puţin populare.

Sursa: Ziarul "Adevărul"