Europa Liberă: Integrarea europeană, lupta împotriva corupției, salarii și pensii mai mari – de ani buni, același refren auzit de la clasa politică, iar deja de șase ani și de la guvernarea pro-europeană. În campanie electorală se vorbește despre aceste deziderate. Cum trec alegerile se schimbă prioritățile? Sau nimic din ceea ce se promite nu se mai realizează?

Mihai Ghimpu: „Depinde cine face promisiunile acestea. Aici e problema, că cetățenii nu trebuie să creadă în toți, fiindcă viața este o dovadă că mulți politicieni vin și promit ceea ce nu fac. De aceea și astăzi am ajuns unde am ajuns, din păcate, cetățenii noștri îi cred pe cei care vin și promit marea și sarea. Dar care e rolul alegătorului? Politicianul vine și spune că ridică orice greutate, așa e? Alegătorul trebuie să vadă în realitate nu ce se promite, dar dacă omul acela are puterea să ridice acea greutate sau are interesul să ridice acea greutate, sau nu poate să o facă și nu are niciun interes pentru asta. Și sigur că îmi pare rău. Eu sunt în politică de atâția ani și mă doare că la noi a devenit o modă a alege politicienii, partidele politice – caută oameni noi, dar timpul ne arată că cei mai buni oameni au fost în primii ani ai mișcării de eliberare națională, Frontul Popular până în 1990, primul Parlament, după care, când s-au pornit privatizările, au apărut interesele de business, de afaceri, de bani. Și gata, ei se folosesc de democrație și oamenii, din păcate, merg după aceștia care vin cu promisiuni.”

Europa Liberă: Dar cum se termină alegerile, se schimbă și prioritățile?

Mihai Ghimpu: „Dar nu se schimbă prioritățile, lumea trebuie să înțeleagă că omul care promite  trebuie să aibă cu ce se ține de promisiune. De exemplu, noi, dacă am spus lucrul acesta, noi știm cum să realizăm. Pentru aceasta trebuie să avem puterea, nu poți face lucrul acesta când peste tot s-au creat grupuri de interese, mafie în toate domeniile, la toate colțurile, unde nu dai. Procuratura deschide dosare unor oameni de afacere și le dă voie la alții dintre prietenii lor să le preia afacerea. Ministerul de Interne, la fel, polițiștii care sunt acolo. Care sunt în politică o parte, care sunt în ministere. Și iată, aici e toată problema.”

Europa Liberă: Dar dumneavoastră ați zis că vă asumați guvernarea pentru că trebuie să faceți schimbarea în țară.

Mihai Ghimpu: „Ne-am asumat actul guvernării, dar ne-am asumat, în primul rând, pentru ministerele pe care le avem noi și reieșind din posibilitățile care sunt.”

Europa Liberă: La sfârșit de mandat, nu veți răspunde doar de domeniile unde aveți miniștri.

Mihai Ghimpu: „Noi înțelegem foarte bine, dar noi am nimerit într-o situație în care, dacă nu am fi acceptat această guvernare, era și mai rău. Fiindcă noi am căzut financiar, suntem la pământ din punct de vedere financiar. Dacă nu acceptam noi să venim la guvernare, am fi căzut peste o lună, două, trei și politic. Dar politic e mai grav. Și financiar, și politic. Aceasta ar fi însemnat, vorba unui coleg de Parlament, „380 de grade”.

Europa Liberă: Da, Dumitru Moțpan, din primul Parlament.

Mihai Ghimpu: „Eu să nu credeți că trec ușor peste asta. Primesc mesaje, lumea e nemulțumită. Oamenii nu judecă. Majoritatea vorbesc cu inima sau impulsiv, sau nu pricep în viața asta, sau vor astăzi cred că schimbarea. A schimba politica în Republica Moldova trebuie de la votul din ziua alegerilor fiindcă cetățenii hotărăsc care partid să vină la guvernare, cu câte mandate să vină.”

Europa Liberă: Dar am auzit de la unii cetățeni că vă fac trădător, din moment ce ați acceptat să veniți în această guvernare.

Mihai Ghimpu: „Am primit și mesaje de felul acesta și mie îmi vine să dau foc și să plec din republica aceasta, fiindcă, Dumnezeu să o ierte pe mama, spunea: „Nu merită să luptați voi pentru moldovenii aceștia”. Acum mă conving. Ori sunt niște trădători, ori niște naivi, ori niște oameni care vor numai rău republicii acestea, ori sunt dușmanii noștri.”

Europa Liberă: Dar ați trădat electoratul dumneavoastră, venind în această coaliție de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu sunt pe palma politică a republicii din 1988. Și dacă este vreun om care îmi poate pune pe masă probe că eu am trădat fie acum sau cinci ani în urmă, sau 10, sau 15, atunci plec din politică. A trăda înseamnă, în primul rând, a-mi trăda sufletul meu.”

Europa Liberă: Dar cetățeanul, când v-a dat votul, pentru ce vi l-a dat?

Mihai Ghimpu: „Cetățeanul a dat votul pentru cursul european, pentru politica națională a noastră. Fiindcă noi suntem partidul care astăzi apărăm cel mai mult valorile naționale. Ce trădare este aici? Că am făcut o alianță cu acești doi care au adus republica la cheremul străinilor, prin furtul miliardului și prin alte lucruri? Dar dacă nu veneam la guvernare, ce era mai departe? Bine, nu veneam noi. La alegeri anticipate cine venea? Spuneți-mi, vă rog, cine venea?”

Europa Liberă: Pe interior ce putere aveți astăzi, ca să schimbați lucrurile? Din interiorul alianței.

Mihai Ghimpu: „Încă nu am început activitatea alianței, fiindcă în vară am format guvernul, acum abia se numesc viceminiștrii. Ne întoarcem în septembrie și vom începe să avem discuții pe interior, să vedem. S-au adunat prea multe probleme pe care trebuie să le rezolvăm și nu ține doar de puterea noastră.”

Europa Liberă: Dar anterior ați cunoscut situația sută la sută, așa cum vă convingeți că este astăzi în domeniile unde ați ajuns să conduceți?

Mihai Ghimpu: „Vorba unui coleg, „am știut că e grav și e rău la minister, dar chiar așa de tare nu”. Așa și eu zic: știam eu, cunosc situația, dar chiar așa… Nu pot să înțeleg unii oameni. Înțeleg, Dumnezeu dă, în buzunar nu pune, dar chiar așa, chiar să aduci populaţia la mizerie şi la sărăcie şi să nu te saturi de bani? Pur şi simplu, nu se încadrează în mintea mea. Dar problema e că această lume, care e nemulţumită, aceştia şi dau votul pentru o sută de lei. Ei mă numesc pe mine trădător acum, dar ei primii au trădat, când au votat pentru partidele care i-au furat, care i-au amăgit timp de 20 de ani şi pe dânsul şi pe părinţii lui, şi pe buneii lui. Iată unde e problema.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, vine toamna fierbinte. Vor fi presiuni, presiuni ale străzii. Vă vor strânge în uşă, pentru că se vor majora tarifele, se vor majora preţurile, nemulţumirile cresc. Ce poate fi întreprins, astfel încât să recâştigaţi încrederea cetăţeanului?

Mihai Ghimpu: „Vom discuta în cadrul alianţei.”

Europa Liberă: Dar ce puteţi discuta?

Mihai Ghimpu: „Eu primesc multe plângeri de la oameni, discut, îmi scriu. Sistemul raider m-a obosit, lucrează de sus până jos, a ajuns deja şi în organele de drept. Nu se mai poate aşa. Noi nu avem o economie liberă, noi suntem de parcă în Uniunea Sovietică. De fapt, şi pe timpul Uniunii Sovietice Constituţia nu era rea, erau garantate drepturile. Aşa şi acum, avem Constituţie şi legi bune, dar nu funcţionează, e puterea unui om sau doi, sau trei-patru oameni.”

Europa Liberă: Dar aceste nelegiuiri ar putea să vă facă să vă retrageţi din coaliţia de guvernare?

Mihai Ghimpu: „Eu am spus şi repet, de fapt, noi ne-am asumat că schimbăm lucrurile, şi dacă lucrurile nu se schimbă, vom discuta la partid şi vom decide. Eu nu vreau să fiu numit trădător, Iuda. Eu nu am nimic cu tot ceea ce se întâmplă în această republică, absolut, nu am nicio vină. Ba din contra, eu pot fi nemulţumit că lupt de 26 de ani şi lumea votează pe alţii, lupt ca Don Quijote cu morile de vânt. Pe mine poate mai mult mă doare decât pe alţii. Am cu ce trăi, dar mai mult mă doare. Fiindcă omul vine şi se plânge, se întoarce şi e cumpărat cu o sută de lei. La sate oamenii habar nu au ce e la Chişinău. Fiecare trăieşte cu vaca, găina, curca lui. Fiecare partid are organizaţie primară în sat, acei care fac parte din organizaţia primară din sat cunosc fiecare cetăţean din sat cu ce răsuflă, cum răsuflă, cum îl poţi cumpăra, cu vorbe, cu macaroane, cu o sută sau cu două sute, cu cinci sute de lei. Şi iată aşa se întâmplă la noi, pentru că e sărăcie, lumea e pusă în genunchi şi atunci omul nu vede şi nu aude, îşi caută salvarea în curtea lui, în gospodăria lui. A doua, avem o parte dintre oameni, un nucleu care creează opinia publică. Care se mulţumește că îi dau o funcţie, îi dă şi lui ceva un business mijlociu. Şi ei, la rândul lor, au grijă de aceştia şi nu-i interesează durerea şi viaţa celorlalţi cetăţeni. Eu toate lucrurile acestea le văd, dar nu le pot schimba. Pentru aceasta trebuie să ai Procuratura, Ministerul de Interne, Vama, Fiscul.”

Europa Liberă: Deci, dumneavoastră sunteţi neputincios acum?

Mihai Ghimpu: „Da, sunt neputincios. Da, recunosc, sunt neputincios. Dar am mers la aceasta, pentru că altfel era pus în pericol cursul european.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, partenerii de dezvoltare bat alarma: aduceţi Moldova înapoi de pe marginea prăpastiei; daţi Moldova înapoi cetăţenilor… E un semnal care trezeşte la viaţă clasa politică?

Mihai Ghimpu: „Vom vedea. Fiindcă şi ei sunt părtaşi la tot ceea ce s-a întâmplat în Moldova, au văzut.”

Europa Liberă: Cine? Europenii, occidentalii?

Mihai Ghimpu: „Toţi au văzut. Doar au văzut cum decurge actul guvernării, au văzut că se fură. Din 2011 se spunea că se fură Banca de Economii. Invers, în loc să zică: „Bravo Ghimpu”, m-a presat Fondul Monetar să votez atunci 400 de milioane credit pentru Banca de Economii. Şi ei nu au văzut ce se întâmplă la noi? Problema cheie, ştim cu toţii, e la Procuratura Generală şi nu am susţinere de la parteneri. Lumea consideră că eu nu vreau.”

Europa Liberă: De la partenerii de coaliţie?

Mihai Ghimpu: „Nu de coaliţie.”

Europa Liberă: Occidentali?

Mihai Ghimpu: „Da, partenerii care susţin Republica Moldova. Nu am această susţinere şi am rămas iarăşi în drum cu promisiunea. Adică în altă parte se poate, dar în Republica Moldova nu se poate.”

Europa Liberă: Şi, în lipsa unui procuror european, justiţia ajunge să fie independentă?

Mihai Ghimpu: „Eu nu ştiu dacă şi cu un procuror european va fi independentă. Fiindcă acolo este o structură care funcţionează, care deja e formată ca un cheag. Şi când vine o primă persoană, trebuie să distrugă toată caracatiţa aceasta.”

Europa Liberă: Sistemul e putred.

Mihai Ghimpu: „Sistemul e putred, dar noi de la ceva trebuie să începem. Eu nu ştiu cum vorbesc partenerii noştri cu toată lumea politică, cu ceilalţi. Eu sunt un mare optimist, toată viaţa am crezut că lucrurile se vor schimba. Şi acum, când analizez, ce am schimbat noi? Statul totalitar pe stat democratic? Atunci furau şi trăiau bine, mâncau icre roşii şi negre numai cei de la Comitetul Central şi acum mănâncă alţii, tot din partide, care au puterea. Dar să nu se supere alegătorii şi mai ales cei activi, care prin creează opinia publică: clasa politică nu o poate schimba un preşedinte de partid, un partid. Clasa politică o poate schimba doar alegătorul prin votul pe care îl dă. Mi se reproşează că Ghimpu vine la guvernare în opoziţie. De ce eram în opoziţie? Băteam alarma – aceasta nu se face bine, aceasta se face rău. Şi au venit alegerile. Şi ce a făcut lumea? Am fost cu 12 mandate, am ieșit cu 13 mandate. Ce susţinere are PL şi eu personal în lupta aceasta pentru viaţa bună a cetăţenilor? Eu, cum am spus, sunt de la Coloniţa, am casă construită în 1935, am reparat-o, este cota mamei de pământ, eu am cu ce mă hrăni.”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, opoziţia parlamentară spune că actualmente este distrusă identitatea, poate fi pierdută neutralitatea, este în pericol statalitatea. Sunt nişte declaraţii destul de dure.

Mihai Ghimpu: „Aceasta nu e opoziţie.”

Europa Liberă: Mă refer la declaraţiile pe care le face liderul socialiştilor, Igor Dodon.

Mihai Ghimpu: „Aceste partide nu sunt opoziţia din Republica Moldova. Acestea sunt partidele Moscovei. Care identitate? Ce identitate are Dodon sau cei care sunt cu dânsul? Credeţi că el nu ştie? Ştie foarte bine, sângele apă nu se face. De aceea am spus că noi am acceptat această guvernare, fiindcă dacă o respingeam erau alegeri anticipate, republica fără sprijin financiar din toate părţile şi venirea la puterea a acestora care strigă „Identitatea”. Cine poate mai multe să-mi spună mie sau îmi poate dovedi, decât eu sau sora mea cine au fost părinţii şi buneii noştri? Oare nu e o ruşine să vină Dodon să-mi spună cum îl chema pe tatăl meu: Fiodor sau Toader? Iată unde e problema. Şi aici vreau cetăţenii să înţeleagă odată şi odată: nu poţi schimba nimic, politica nu  este un rol pe o scenă în teatru sau nu este un laborator de chimie, de fizică, unde o persoană a venit şi cu capul lui, cu munca lui schimbă ceva, politica este o luptă a tuturor. Cum a spus Corina Fusu la conferinţa de presă, că educaţia nu e un copil al cuiva.”

Europa Liberă: Este un proces naţional şi nu copilul unei singure persoane, aşa a spus doamna Corina Fusu. Acesta a fost un reproş la adresa fostei şefe de la Educaţie, Maia Sandu? E disputa dintre cele două cu iz politic?

Mihai Ghimpu: „Nu e dispută. Noi încă vom reveni la acest minister. Atâta s-a vorbit de reforme. Eu nu vreau acum să… Dumnezeu cu dânsa. Nu merită. Ea nu e de nivelul meu. Spun deschis, lumea mă critică, nu e de nivelul meu ca să-i dau replică. Şi nu este omul care să mă înveţe ce înseamnă reforme şi cum, şi cu cine să le faci. Să fii într-un colectiv care, bănuit de toată lumea, să nu arăt cu degetul, în loc să-i spui: „Nu pot să merg de aici, fiindcă aici trebuie să facem schimbarea. Să facem schimbarea în familia noastră şi apoi să cerem schimbări”. Aşa ar fi corect, dacă eşti un om cinstit şi corect. De aceea, lăsăm problema aceasta la o parte.”

Europa Liberă: Dar în ministerele care vă revin, remanierile se fac pe criteriu politic? Aduceţi doar liberalii în funcţiile cheie în aceste ministere?

Mihai Ghimpu: „Care îşi face datoria profesional şi cinstit, rămâne. Dacă avem probe că a venit să facă bani şi interese – la revedere. La noi e altă politică.”

Europa Liberă: La Educaţie bani nu s-au făcut.

Mihai Ghimpu: „Vom vedea mai târziu. Nu vă grăbiţi. Noi intrăm abia în profunzimea guvernării precedente. Eu vreau să spun că foarte mulţi nu au inimă de om, de mamă, de tată, de bărbat, de femeie. Am ajuns într-o situaţie când nu-l mai deranjează cum trăieşte nici mama, tata, bunica, bunelul, sora. Majoritatea suntem veniţi de la sat, eu pot spune că sunt orăşean, Coloniţa e periferia Chişinăului, am învăţat în oraş. Dar ce avem azi în sate?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, dar nu aţi răspuns la întrebare: infirmaţi faptul că aduceţi doar membri de partid în ministerele care v-au revenit?

Mihai Ghimpu: „Nu este adevărat.”

Europa Liberă: Infirmaţi sau confirmaţi?

Mihai Ghimpu: „Infirm. Vă veţi convinge că vine viceministrul care nu are nimic cu Partidul Liberal, nu e membru.”

Europa Liberă: Cine vine?

Mihai Ghimpu: „Una dintre cele mai bune directoare din şcolile noastre, liceele noastre din Chişinău, Nadia Cristea, directoarea Liceului „Pro Succes”. Nu e membru PL. I-am analizat şi pe ai noştri, foarte mulți.”

Europa Liberă: Dacă vorbim şi despre Ministerul Apărării, ministrul Şalaru a ajuns în vizorul multor politicieni şi nu numai, prin declaraţia pe care a făcut-o recent la Bucureşti, spunând că Republica Moldova are obiectivul aderării la NATO, fără să facă alte precizări. Dar într-un interviu cu Europa Liberă, domnul Şalaru a concretizat că a vorbit de pe poziţia sa de liberal.  Partidul Liberal este singurul dintre cele trei ale coaliţiei de guvernare de la Chişinău care a inclus în programul său politic aderare la Alianţa Nord-Atlantică a Republicii Moldova. Dar Constituţia spune totuşi că astăzi Moldova este un stat neutru. 

Mihai Ghimpu: „Astăzi Republica Moldova este nu numai stat neutru, dar şi un stat sărac, mafiot, corupt, ocupat. Noi trebuie să schimbăm lucrurile acestea. Vom sta aşa? Îmi iau o geantă de cireşe şi mă duc la Novosibirsk să-mi fac câteva ruble. Nu mai merge aşa. Trebuie să trăim altfel. Şi sigur că domnul Şalaru a vorbit din punct de vedere al programului PL. Noi am avut și sloganul „Cu PL în familia NATO şi UE”. Dar noi respectăm acordul semnat cu colegii din PLDM şi PD. Şi ministrul nu poate face ceea ce vrea el, acestea sunt decizii politice care se adoptă în Parlament, la şedinţele guvernului. Eu cred că domnul Şalaru a vorbit corect, a spus că, din punct de vedere al PL, noi suntem pentru. Şi veţi vedea că tot ceea ce spune PL azi, peste un timp acceptă şi alţii. Mulţi au zis că nu e limba română – am ajuns că limba română e oficială. În multe lucruri nu erau de acord cu noi. Aşa e şi aici. Toţi recunosc lucrul acesta şi toţi ştiu. Numai că o parte dintre partidele politice fac politica, reieşind din aceea ca să placă Kremlinului, alegătorilor. De exemplu, dacă ar mai spune cineva acum după noi de aderare la NATO, ar cui ar fi alegătorii aceia? Îi pierd pe care îi au şi nu-i ia pe ceilalţi, care sunt ai PL. Lumea trebuie să citească printre rânduri. Venind în alianţă, noi respectăm acordul, dar nu renunţăm la ceea ce ne-am asumat, fiindcă acesta este un document, un program votat de congresul PL şi nu are dreptul nici preşedintele Ghimpu, nici prim-vicepreşedintele Şalaru sau Dorin Chirtoacă, sau altcineva nu are dreptul, numai congresul poate modifica acest obiectiv. Şi el rămâne un obiectiv al nostru. Noi îl putem realiza numai atunci când venim noi la guvernare, fiindcă alţii sunt pentru stat neutru, cu armata rusă pe teritoriul nostru, ocupaţi, dezbrăcaţi, flămânzi, dar îmbrăţişaţi.”

Europa Liberă: Admiteţi o refacere a relaţiei dintre Chişinău şi Moscova?

Mihai Ghimpu: „Eu nu sunt împotriva relaţiilor cu Federaţia Rusă, dar relaţii de stat cu stat, relaţii între state, nu un stat metropolă şi altul o gubernie. Doi, în situaţia aceasta creată, după ce Rusia a ocupat Crimeea, Donbasul şi Luganskul, noi trebuie să ne gândim. Oamenii de la noi vor linişte, vor pace. Dar cine ne poate oferi această pace?”

Europa Liberă: Sub care umbrelă Moldova îşi asigură securitatea şi pacea?

Mihai Ghimpu: „Poţi avea pace din partea celor care te-au ocupat 200 de ani? Au fost deportări, 300 de mii de oameni decedaţi pe timpul foametei organizate, războiul de pe Nistru din 1992, în secolul 20. Ce mai vrem noi? Şi în secolul 21 va rămâne la fel, după politica pe care o facem noi azi. Noi facem politica struţului: Doamne ferește să deranjăm Kremlinul. La noi moldovenii şi vorbitorii de limbă rusă se vor trezi atunci când le va cade bomba în casă, atunci vor zice: „Da, vrem în NATO”. NATO nu este o organizaţie politico-militară care vine să ocupe şi să pună în genunchi poporul. NATO este o uniune de state care vor pace şi linişte, fiindcă ei au atins nivelul de dezvoltare şi vor stabilitate politică. Dar stabilitate politică, economică nu poate avea loc, dacă nu ai această umbrelă. Cum îşi poate dezvolta un tânăr o afacere, dacă el nu e sigur de aceasta? El se teme să o pornească, fiindcă ştie că va veni un rechin mai mare şi îi va lua-o. Eu deseori mă întreb dacă se vor trezi vreodată moldovenii aceștia sau nu.”

Europa Liberă: A propos, creaţi un mediu prielnic, prietenos pentru investitorii străini? Pentru că nu prea se grăbesc să vină în Republica Moldova.

Mihai Ghimpu: „După „povestea de succes” cu miliardul, să recunoaștem, trebuie să treacă un timp. Investitorul se gândeşte dacă face să investească în Moldova, dacă se fură cu miliardul…”

Europa Liberă: Dar va fi recuperat acest miliard? Altădată aţi spus că se întorc banii.

Mihai Ghimpu: „Am crezut şi eu în ei.”

Europa Liberă: Şi acum nu mai credeţi? 

Mihai Ghimpu: „Au declarat în Parlament că va fi întors. Am crezut şi eu, dar deja nu mai cred.”

Europa Liberă: Tot în Parlament s-a spus că miliardul poate fi şi la Aeroport. A propos, despre această epopee a concesionării Aeroportului, ce credeţi?

Mihai Ghimpu: „Eu nu vreau să deschid toate parantezele de la negocieri. Noi am discutat de la „A” până la „Zʾ.”

Europa Liberă: Şi deciziile care sunt?

Mihai Ghimpu: „Am pus în prim-plan cursul european, să nu ne întoarcem înapoi în genunchi de unde încă nu am plecat, în faţa Rusiei. Mai departe vom vedea. Eu cred că fiecare dintre noi conştientizează că, dacă nu schimbăm lucrurile, zboară capetele tuturor, şi ale celor care au miliardul sau două şi ale celor care nu le au. Eu am atras atenţia la acest lucru şi vreau să se întâmple.”

Europa Liberă: Dar aţi putea să rămâneţi numai cu atragerea atenţiei.

Mihai Ghimpu: „Ştiţi cum e la noi, unii se gândesc ce va fi mâine, se gândesc la calul care poate veni de peste deal şi se pregătesc, sar dintr-o barcă în alta. Îmi pare rău că spun lucrul acesta, poate nu le va place unora, dar vreau mai fermă poziţia partenerilor noştri externi, mai fermă, nu doar „aşteptăm lupta cu corupţia”.”

Europa Liberă: Dar de ce aşteptaţi luarea jăratecului cu mâna străinului, a partenerului de dezvoltare? Dumneavoastră acum aveţi pârghii, domnule Ghimpu.

Mihai Ghimpu: „Ce pârghii?”

Europa Liberă: Aţi intrat la guvernare ca din interior să scoateţi toate problemele care frânează dezvoltarea statului.

Mihai Ghimpu: „Spun „bine, da, facem”. Şi? Şi nu se face.”

Europa Liberă: Dar ce vreţi să facă partenerii de dezvoltare? 

Mihai Ghimpu: „Ei cunosc foarte bine care şi cât e implicat şi în ce. Eu înţeleg, pe de o parte, că altă soluţie nu e. Se duc aceştia, vin ceilalţi. Undeva coincide politica noastră. Eu vreau ca din toamnă, aşa cum ne-am înţeles, am vorbit şi cu partenerii, poate totuși schimbăm lucrurile. Vin experţii lor la Procuratură, la CNA, la minister, la Vamă, la FISC, vom vedea. Dar este un sistem. Sistemul e format de oameni. Oamenii care au activat în cadrul acestui sistem trebuie schimbaţi. Şi aceasta trebuie să înceapă de sus, de la noi. Dar o poţi schimba?”

Europa Liberă: Domnule Ghimpu, în toamnă aţi putea avea o scuză: nu insistaţi prea mult că vine primăvara şi trebuie ales şeful statului şi, dacă nu va exista un consens, criza politică se va adânci şi mai mult.

Mihai Ghimpu: „Şi aici, mă scuzaţi pentru expresie, iar o belea pentru PL. Va trebui, în numele cursului european, ca să nu vină partidele lui Putin, să înghiţim iar „o pastilă” care îndată îţi provoacă durere.”

Europa Liberă: Şi o veţi înghiţi?

Mihai Ghimpu: „Nu ştiu. Nu pot spune acum. Depinde cum vor decurge lucrurile până la primăvară. Noi ne-am înţeles pentru referendum. Eu sper că cetăţenii conştientizează, dacă vor să schimbăm ceva în Republica Moldova, acest referendum trebuie să se producă şi trebuie să modificăm Constituţia. Iată aici, stimaţi cetăţeni, aveţi posibilitatea să mă ajutaţi pe mine şi colegii din partid să facem o schimbare. Să facem prima schimbare. Şi pe urmă vom vedea şi celelalte. Dar dacă nu, atunci… Mă rog, multe vorbe se aud, mulţi se vor preşedinte, e adevărat, nu e adevărat, dar unele lucruri le aud, îmi vine să-mi iau valiza.”

Europa Liberă: Sincer, aţi împărţit funcţiile acestea şi aţi ajuns la candidatura care ar trebui să ajungă în fotoliul de preşedinte?

Mihai Ghimpu: „Nu. Trebuie referendum.”

Europa Liberă: Sincer?

Mihai Ghimpu: „Sincer. Am convenit asupra referendumului. Şi pe urmă vom vedea.”

Europa Liberă: Vă mulțumim.

Sursa: http://www.europalibera.org