Primăria municipiului Chişinău a organizat astăzi un miting de comemorare a victimelor represiunilor sovietice, din 6 iulie 1949. Acţiunea s-a desfăşurat în Scuarul Gării Feroviare din Chişinău, locul de unde acum 62 de ani peste 11 mii de familii, sau peste 41 mii de persoane, au fost deportate în Siberia şi Kazahstan.

La manifestare au fost prezenţi deputaţi, membri ai cabinetului de miniştri, funcţionari ai Primăriei capitalei, consilieri municipali, istorici, foşti deportaţi etc. Asistenţa a păstrat un moment de reculegere în memoria victimelor represiunilor staliniste, iar vorbitorii au condamnat teroarea la care au fost supuşi conaţionalii noştri, prin deportările familiilor întregi în Siberia şi Kazahstan şi ţinerea bărbaţilor în lagărele de concentrare.

În discursul său, primarul general Dorin Chirtoacă a menţionat că ziua de 6 iulie este una tragică pentru neamul nostru şi că acest adevăr trebuie spus. „Să nu tragi nişte învăţăminte în urma ororilor care s-au produs în 1941 şi 1949, înseamnă să nu ai minimă răspundere pentru viitorul acestui pământ şi pentru viitorul poporului nostru”, a declarat Dorin Chirtoacă.

În aceeaşi ordine de idei, edilul capitalei a subliniat că administraţia municipală va fi prezentă de fiecare dată la evenimentele organizate cu prilejul comemorării victimelor deportărilor şi de condamnare a regimului comunist totalitar. „Sunt convins că va veni un timp, când regimul comunist, ca şi regimul fascist, va fi condamnat. Şi atunci ne vom putea organiza şi trăi viaţa în alte condiţii. Pentru aceasta merită să venim aici şi să cinstim memoria celor care au fost deportaţi”.   

Pe parcursul zilei de 6 iulie, Primăria Chişinău a arborat în bernă drapelul de stat de pe clădirea instituţiei. 

www.chisinau.md  

62 de ani din ziua deportărilor din 1949

Câteva zeci de persoane s-au adunat, astăzi, în scuarul Gării din Chişinău pentru a comemora victimele celui de al doilea val de deportări operate în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949. Din cei 94 de mii de moldoveni deportaţi, doar 8.600 (9%) mai sunt în viaţă.

La eveniment au participat membrii Alianţei pentru Integrare Europeană, cu excepţia Partidului Democrat.

Ceremonia de comemorare a început cu depuneri de flori la piatra comemorativă instalată în scuarul Gării, unde guvernanții promit deja de 15 ani să construiască un monument în memoria celor deportaţi şi condamnaţi politic de regimul stalinist.

„Din păcate, doar o parte a societăţii este aici. Comuniştii au găsit de cuviinţă să nu participe la comemorare, deşi au fost invitaţi. Acum ne întrebăm: ei nu recunosc asemenea crime sau poate mai doresc astfel de tragedii", a întrebat Dorin Chirtoacă, primarul Capitalei. Edilul a adăugat apoi că „va veni ziua când comunismul va fi condamnat, la fel ca şi fascismul".

Valentina Sturza, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi şi Deţinuţi Politici, a cerut guvernanţilor să adopte hotărârea despre lustraţii, „ca să ştim cu toţii cine sunt adevăraţii criminali".

La comemorare a participat şi Octav Joga, preşedintele Asociaţiei Deportaţilor din România. „Nu uitarea şi resemnarea sunt soluţii ca aceste lucruri să nu se mai întâmple. Am fost învăţaţi să uitam călăii, numai că iertarea noastră a fost prost înţeleasă", a declarat Octav Joga.

Printre persoanele deportate a fost şi Vasile Busuioc din raionul Ialoveni. În iulie 1949 acesta avea 14 ani. Vasile Busuioc ţinea în mână capul lui Lenin pe care era desenat simbolul fascismului. „Crimele comunismului sunt la fel ca şi cele ale fascismului. Fascismul a fost condamnat, iar comunismul - nu", a spus bărbatul.

www.adevarul.md

Victimele celui de-al doilea val de deportări comemorate la Chișinău

Victimele celui de-al doilea val de deportări din Basarabia au fost comemorate miercuri, 6  iulie, la Chișinău. Funcționari ai Guvernului, ai Primăriei municipiului Chișinău, conducerea Partidului Liberal (PL), dar și oameni simpli au venit să depună flori și să aducă un omagiu la piatra de comemorare instalată lângă Gara Feroviară. Președintele interimar al Republicii Moldova și liderul PDM, Marian Lupu, a lipsit de la mitingul de comemorare.

Primarul general al municipiului Chișinău, Dorin Chirtoacă a declarat în cadrul mitingului de comemorare că a făcut invitații și consilierilor comuniști, însă aceștia nu au binevoit să fie prezenți la acțiunea de comemorare. ,,Cum atunci să înlelegem, că recunosc și susțin crimele comunismului, multe gânduri ne încearcă în aceste momente, dar sunt convins că vor ajunge timpurile când comunismul la fel ca și fascismul va fi condamnat”, a declarat prim-vicepreședintele PL, Dorin Chirtoacă.

Premierul și liderul PLDM, Vlad Filat, a părăsit mitingul de comemorare fără a ține un discurs, însă a declarat pentru presă că ,,este de obligația fiecăruia să comemoreze și să aducă omagii celor care ne-au oferit posibilitatea ca să nu pierdem ceea ce avem de valoare, idealurile noastre și neamul nostru”.

Victimele deportărilor  prezente la mitingul de comemorare și-au adus aminte de acele vremuri cu lacrimi în ochi și durere în suflet. ,,Consecințele deportărilor le-am simțit tot timpul. Am fost destituit din funcția de professor, am dus zile grele și foame”, a povestit pentru ARENA unul din participanții la miting.

Potrivit președintelui Asociației foștilor deportați și deținuți politici, Maria Strurza, în Republica Moldova au rămas în viața 8.600 de victime ale deportărilor sau 9% din totalul persoanelor care au fost deportate. Maria Sturza a solicitat premierului, Vlad Filat, să prezinte în Parlament proiectul de lege privind Lustrația, astfel încât să fie trași la răspundere comuniștii care au participat la organizarea deportărilor.

ARENA precizează că în urmă cu 61 de ani, în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, autorităţile sovietice au deportat 11.293 de familii - 35.796 persoane, dintre care 9.864 bărbaţi, 14.033 femei şi 11.889 copii. 7620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciştii”, de „apartenenţă la partidele burgheze româneşti sau la secte religioase ilegale”.

Documente de arhiva indică participarea la desfăşurarea acestei operaţiuni a 4.496 de „lucrători operativi” ai Ministerului Securităţii de Stat al URSS, inclusiv aduşi din alte republici, 13.774 ofiţeri şi soldaţi şi a 4.705 activişti de partid din Moldova.

www.arena.md