Declaraţii în acest sens a făcut Preşedintele interimar al Republicii Moldova Mihai Ghimpu, Preşedinte al Parlamentului într-un interviu acordat redactorului Dalia Bathory de la ziarul “Foaia Transilvană” din Cluj. Vedeţi mai jos varianta integrală a interviului.

Comuniştii rusofili au adus doar sărăcie în Republica Moldova

Preşedintele Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, a acceptat să răspundă pentru cotidianul clujean „Foaia transilvană” unor întrebări legate de evoluţia politică şi socială a republicii, din momentul în care Alianţa pentru Integrare Europeană a ajuns la guvernare. Actuala conducere este hotărîtă să ducă la bun sfîrşit reformele care vor asigura intrarea Moldovei în Uniunea Europeană şi să asigure drepturi egale pentru toţi cetăţenii Republicii, oricît ar fi de dificil acest lucru, pentru că, altfel, pericolul ar fi ca toţi moldovenii să emigreze, iar ţara să rămînă fără cetăţeni.

Reporter: Care sînt relaţiile cu Partidul Comunist în Parlament? Apar multe probleme care să pună în dificultate guvernarea ţării sau s-a ajuns la un echilibru?

Mihai Ghimpu: Cetăţenii Republicii Moldova şi-au dorit demult o schimbare şi ei au fost cei care au decis schimbarea democratică în Republica Moldova, respectiv venirea democraţilor la putere şi trecerea comuniştilor în opoziţie. Actuala conducere de la Chişinău, reprezentată de Alianţa pentru Integrare Europeană, şi-a asumat pe deplin actul guvernării, formînd noile structuri ale puterii şi propunînd un program de guvernare responsabil, astfel încît Republica Moldova să se dezvolte ca un stat european. Bineînţeles că parcursul european va fi greu de realizat, dar, avînd susţinerea instituţiilor financiare internaţionale, în primul rînd a Fondului Monetar, a Băncii Mondiale, dar şi a Uniunii Europene, vom duce la bun sfîrşit acest lucru și vom construi o mică Europă la noi acasă, dacă pot să mă exprim aşa.Din aceste considerente, actuala guvernare va depune eforturi pentru a realiza un şir de reforme care le-ar asigura cetăţenilor noştri un trai decent. În prim plan va fi pus interesul cetăţeanului, care este şi interesul statului, mă refer aici la opţiunile enunţate de Alianţa pentru Integrarea Europeană – democratizarea instituţiilor de stat, combaterea sărăciei, a corupţiei, integrarea europeană. Iar ceea ce a promovat guvernarea comunistă – interesul meschin de afaceri, economia monopolizată – ţine de domeniul trecutului.Dificultăţile pe care le întîmpinăm sînt multe – criza social-economică, deficitul bugetar, instituţii şi structuri ale statului politizate, corupte, pe de o parte; pe de altă parte, cetăţenii, indiferent de naţionalitate, sînt săraci, au pensii şi salarii mici, fără o perspectivă asupra zilei de mîine, tineretul nu-şi găseşte un loc de muncă, un viitor, o viaţă aici – astea sînt principalele probleme care necesită să fie rezolvate cît mai curînd. Însă, cu toate că această guvernare pe care ne-am asumat-o noi este nepotrivită pentru perioada aceasta, întrucît criza în care ne aflăm a fost provocată în mod conştient de către comunişti, altă cale nu avem decît să acceptăm ceea ce este şi să construim altă viaţă. Lucrurile merg atît de rău la noi, încît trebuie să schimbăm ce se poate schimba astăzi, fiindcă mîine va fi tîrziu. Dacă nu vom schimba nimic, atunci Republica Moldova ar putea rămîne fără cetăţeni, vor pleca peste hotare.

Reporter: Resimţiţi vreo rezistenţă din partea populaţiei proruse la noua politică de integrare europeană şi de revenire la studierea limbii române în şcoli? Cum se manifestă aceasta?

Mihai Ghimpu: Afirm cu toată responsabilitatea că pe parcursul timpului, indiferent de statutul pe care îl aveam sau îl am – preşedinte al Partidului Liberal, deputat, Preşedinte al Parlamentului sau Preşedinte interimar al Republicii Moldova – nu am împărţit cetăţenii Republicii Moldova pe criterii etnice, religioase sau de altă natură. Speculaţii la acest capitol au existat pe timpul guvernării comuniste şi erau alimentate tot de comunişti cărora le convenea să instige la tensiuni interetnice, ca mai apoi să apară ei ca salvatori, să se laude cum le-au rezolvat. Noi respectăm drepturile tuturor minorităţilor etnice din Republica Moldova, ale ruşilor, ucrainenilor, bulgarilor, găgăuzilor etc. Fiind deputat în primul parlament al Republicii Moldova (1990-1994), am votat un şir de legi democratice care le-au oferit minorităţilor etnice dreptul să înveţe în limba lor maternă, să-şi cunoască tradiţiile, cultura şi istoria. Comuniştii au declarat că iubesc Rusia. Ce le-a adus Partidul comuniştilor ruşilor din Republica Moldova în afară de sărăcie?Tot comuniştii au lansat zvonul în societate că cei care nu cunosc limba română vor fi privaţi de anumite drepturi din acest considerent. Nu ar trebui să le fie frică pentru că rămîne în vigoare legea potrivit căreia fiecare funcţionar public este obligat să cunoască atît limba română, cît şi limba rusă. În acelaşi timp, în transport, în stradă, la magazine, dacă te adresezi în română, ar trebui să ţi se răspundă în română, dacă te adresezi în rusă, atunci să primeşti răspuns în rusă. De exemplu, tinerii născuţi după anii 90 în familii de rusofoni au făcut tot posibilul să cunoască limba româna. Înseamnă că se poate. Numai cei care nu vor, nu învaţă limba română sau nu o vorbesc. Fosta conducere, însă, nu s-a gîndit la cetăţeni, s-a gîndit doar la felul cum să ocupe funcţii în stat şi să le menţină. Eu vreau ca cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de etnie, să aibă dreptul să devină miniştri, deputaţi, şefi de stat, aşa cum este în toată lumea. Doar nu e posibil să vină un englez, care nu cunoaşte limba rusă, la conducerea Federaţiei Ruse. Eu vreau să punem punct odată şi pentru totdeauna acestei stări de lucruri. Problema aceasta este depăşită de timp, deja copiii din şcolile cu predare în limba rusă ştiu că noi vorbim limba română.

 Reporter: În cît timp estimaţi că va deveni Republica Moldova proeuropeană? Mai există premise culturale, în afara celor politice, care să susţină o asemenea transformare, în pofida procesului de rusificare prin care a trecut această ţară?

Mihai Ghimpu: Uniunea Europeană şi-a arătat disponibilitatea de a demara negocieri în vederea semnării unui acord de asociere cu Republica Moldova la începutul lunii ianuarie a anului viitor. În acest sens, Alianţa pentru Integrarea Europeană şi-a propus drept scop implementarea mai multor reforme în toate domeniile învăţămînt, medicină, economie etc. Realizarea cu succes a acestora şi ajustarea cadrului juridic naţional la standardele europene vor permite Republicii Moldova să se apropie de Uniunea Europeană. Numai după ce vom promova aceste reforme vom avea susţinerea internaţională şi vom putea schimba statutul de la „stat aflat în vecinătatea UE” cu „stat asociat”, care ar permite integrarea R. Moldova în UE. Scopul suprem al Alianţei pentru Integrarea Europeană este aderarea Republicii Moldova la UE, iar aceasta se poate realiza numai în urma promovării reformelor – să avem o economie liberă în primul rînd, concurenţială, populaţia să beneficieze de pensii şi salarii bune, de condiţii de trai bune, să avem o presă liberă, justiţie independentă, să creăm un mediu favorabil pentru investiţiile străine. Referitor la procesul de rusificare care şi-a lăsat amprenta asupra Republicii Moldova, s-a vorbit mult de-a lungul timpului, făcîndu-se referire la consecinţele resimţite în diferite domenii, dar şi durata întinsă de timp a acestui proces. Dacă ar fi să privim la general, cultura rusă este un adevărat patrimoniu universal şi în domeniul literaturii, şi al picturii, şi al muzicii, fiind valorificat de întreaga omenire. Dar această valorificare trebuie să fie benevolă, la discreţia fiecărui popor sau cetăţean în parte. Pentru cetăţenii Republicii Moldova au fost situaţii şi chiar perioade cînd limba şi cultura rusă erau impuse forţat şi în defavoarea limbii şi culturii române. Anume acest aspect este regretabil. Mie îmi pare rău că situaţia mai persistă, iar unii vorbitori de limba rusă încearcă să-mi spună mie care este numele tatălui meu sau la mamei mele. Nu este cazul să-mi spună cine sînt eu şi de unde vin eu, căci eu nu le spun cine sînt ei. De fapt, eu cred că mulţi dintre cei care sînt românofobi nu sînt bucuroşi că sînt românofobi. Fiindcă aşa au fost ei educaţi şi dirijaţi de puterea sovietică şi de fosta guvernare. Noi nu trebuie să fim antiromâni, antiamericani, antigermani. Noi trebuie să ne iubim statul în care trăim, să ne iubim cultura, limba şi tradițiile noastre, dar să respectăm și alte etnii. Faptul că eu sînt român şi vorbesc limba română nu înseamnă că eu sînt împotriva ruşilor şi a limbii ruse.

Reporter: Cum vedeţi relaţiile dintre Uniunea Europeană şi Rusia, după momentul în care Republica Moldova va intra în procesul de aderare? Dar dintre Republica Moldova şi Rusia?

Mihai Ghimpu: În momentul în care vor demara negocierile în vederea semnării unui acord de asociere cu UE, între Uniunea Europeană și Rusia vor exista relații bune, iar între Republica Moldova și Federația Rusă – foarte bune.

Reporter: Aţi declarat că, în ciuda faptului că sînteţi unionist, nu veţi opta pentru această politică, ci pentru integrare. Aţi putea pierde o parte din susţinerea unioniştilor, din acest motiv?

Mihai Ghimpu: Potrivit programului Alianței pentru Integrarea Europeană, locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană, alături de România. Noi, cei de la guvernare, vom depune toate eforturile pentru realizarea acestui obiectiv, aceasta fiind, de fapt, şi aspiraţia a circa 70% din cetăţenii Republicii Moldova. Fiecare problemă se rezolvă la timpul potrivit.

Reporter: De ce nu susţineţi ideea de unire cu România?

Mihai Ghimpu: Cine a spus acest lucru?

Reporter: Ce politică intenţionaţi să aveţi în legătură cu comunitatea de cetăţeni ai Republicii Moldova din România?

Mihai Ghimpu: Cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de locul unde sînt stabiliţi, vor beneficia, în egală măsură, de atenţie şi sprijin din partea statului. Fie că sînt stabiliţi la Bucureşti, Paris, Moscova sau Chişinău, toţi sînt cetăţenii Republicii Moldova şi toţi au aceleaşi drepturi. În cadrul întrevederilor bilaterale cu reprezentanţii misiunilor diplomatice de fiecare dată aduc în discuţie problemele sociale ale cetăţenilor noştri de peste hotare pentru a găsi soluţii adecvate de rezolvare a problemelor cu care se confruntă.

Reporter: Aveţi vreo legătură cu Clujul? Aţi vizitat acest oraş? Cînd şi de ce? Veţi mai veni, ţinînd cont de faptul că în Cluj e o comunitate foarte mare de cetăţeni moldoveni?

Mihai Ghimpu: În Cluj locuieşte nepoata mea Cristina Ghimpu-Vahnovan, soțul ei Sergiu, împreună cu nepoțeii mei iubiți Ruxanda și Alex.

Serviciul de Presă a Parlamentului