• Abonare la noutăţi
        

    vezi mai mult

    Am ajuns la răscrucea dintre viitorul nostru sau prezentul lor: Încotro vom merge?
    10.01.2016     
    Veaceslav Untila: Controlul parlamentar asupra domeniului securității
    13.11.2015     
    Veaceslav Untilă: Modificarea Constituţiei – o garanţie a stabilității
    02.10.2015     
  • Prima    /   Presa    /   Interviuri  /  Valeriu Munteanu, vicepreședinte PL: Pachetul de reforme oferit Republicii Moldova este un bici din partea UE.

    Valeriu Munteanu, vicepreședinte PL: Pachetul de reforme oferit Republicii Moldova este un bici din partea UE.

    19.03.2015  

    Guvernul Gaburici mai are la dispoziţie 73 de zile din cele 100 oferite de partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova pentru îndeplinirea pachetului de reforme. Pentru reforma teritorial-administrativă încă nu s-a creat un grup de lucru şi nici nu au fost făcute discuţii publice pentru expunerea opiniilor. Deputatul liberal Valeriu Munteanu afirmă că, în timp ce liberalii susţin implementarea acestei reforme, democraţii, liberal-democraţii şi comuniştii nu sunt atât de deschişi spre această schimbare. 

    Valeriu Munteanu: „Consultarea şi aprobarea structurii administrativ-teritoriale optime a ţării, inclusiv a Nomenclatorului Unităţilor Teritoriale pentru clasificarea statistică a regiunilor din ţară”, este una dintre reformele pe care le are de îndeplinit Noul Guvern până la finalizarea celor 100 de zile. Ce presupune această reformă, după părerea dumneavoastră? Când spui reformă în Republica Moldova deja este un cuvânt de ocară. Toată lumea înţelege că trebuie făcut ceva, dar nimeni nu ştie anume ce trebuie să facem. Discuţia privind reforma teritorial-administrativă a început imediat după ce partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au înmânat un document foarte important, pe care eu îl numesc biciul UE. Atunci când guvernanţii noştri nu au înţeles de bună voie că trebuie să facă reforme, li s-a dat termen. Principiul este următorul: faci, îţi dau bani, nu faci, nu-ţi dau bani. Şi ei deja trebuie să aleagă, fie ţin Republica Moldova în sărăcie, în subzistenţă, fie realizează aceste reforme şi capătă şansa ca Republica Moldova să nu intre în incapacitate de plată. Cum va arăta această reformă nimeni nu ştie, nimeni nu vorbeşte. Nu s-a făcut un grup de lucru, nu s-au făcut discuţii publice, nu s-au format experţi internaţionali. Nimic. În acelaşi timp, Vladimir Filat este actorul principal care încearcă să discute pe această temă. Ceilalţi doi colegi de alianţă ai săi, Vladimir Voronin şi Marian Lupu, nu vorbesc, în genere, despre acest subiect, deoarece anterior s-au expus public că sunt împotriva reformei teritorial-administrative. Dar într-un mod foarte stângaci încearcă să relaţioneze reforma teritorial-administrativă de schimbare a datei alegerilor locale. Alegerile locale trebuie să aibă loc până în luna septembrie a acestui an. Iar reforma teritorial-administrativă trebuie făcută până în această dată. Suntem capabili să facem acest lucru dacă există dorinţă. Eu sunt sigur că astăzi determinaţi şi hotărâţi în acest sens sunt doar liberalii. PL susţine această reformă plenar. Ceilalţi trişează şi vor să ne ducă cu zăhărelul.

    Ce părere aveţi despre această reformă?

    Valeriu Munteanu: De la independenţă încoace, toată lumea a înţeles că este absolut imposibil ca Republica Moldova să se dezvolte în baza reţelei sau structurii administrativ-teritoriale sovietice, în baza raioanelor şi a satelor, care erau destul de fragmentate. S-au făcut mai multe încercări ca să se vină cu o structură optimă din punct de vedere teritorial, dar şi din punct de vedere al capacităţii economice, însă toate au eşuat. Pentru că, din păcate, în Republica Moldova există doar la nivel declarativ autonomie locală, nu şi la nivel efectiv şi economic. De aceea, prima încercare s-a făcut în anul 1999 cu trecerea de la raioane la judeţe. Evident, aceasta a fost o practică efemeră, având în vedere că în anul 2002 cu aplicare în 2003 guvernarea comunistă s-a răfuit cu această reformă doar pe simplul motiv că ar fi fost o emanaţie românească, deranjant pentru ei fiind cuvântul judeţ. Şi având în vedere că, în anul 2001 aceasta a fost şi una dintre cele mai mari teme de campanie pentru comunişti, ei au încercat să speculeze faptul că distanţa fizică dintre cetăţean şi administraţie este punctul cel mai important. Astfel, ei au omorât această reformă şi nu s-a găsit curaj după aceasta să se revină la acest subiect.   Pentru mine este foarte dureros acest subiect pentru că sunt deputat, dar am fost o perioadă şi primar. Chiar şi în baza legii actuale, în Republica Moldova există câteva sute de localităţi care nu corespund nici unui criteriu. De exemplu, există localităţi care au 1.000 de oameni. Este absolut imposibil ca această localitate să se dezvolte. Există o normalitate. Orice localitate mică din Republica Moldova este săracă şi foarte săracă. Orice localitate mare şi relativ mare din Republica Moldova o duce mai bine. Şi este absolut evident că lucrurile stau altfel atunci când există oameni, când există schimb de persoane, schimb de informaţie, schimb de mărfuri. Atunci când trebuie să contribuie pentru un proiect, de exemplu un gazoduct sau un apeduct, evident că lucrurile se realizează mult mai uşor atunci când într-o localitate există 5.000-7.000 de oameni. La fel e şi cu strângerea impozitelor. Astăzi, peste o treime din localităţile din Republica Moldova nu pot să plătească nici salariile angajaţilor din primărie din banii din impozitele proprii pe care le strâng. Este o banalitate, de aceea trebuie crescută capacitatea în primul rând economică a acestor primării.   Pe blogul dumneavoastră am citit că PL de şase ani vorbeşte despre importanţa şi necesitatea redimensionării teritorial-administrative a Republicii Moldova. Care au fost aceste tentative? Noi am scris acest lucru în programul politic, în programul electoral. După aia, am încercat să introducem acest imperativ şi în programul de guvernare, dar nu am reuşit fiindcă s-au opus PD şi PLDM. Aceştia din urmă au catalogat atunci dorinţa noastră drept aberaţii. Acum spun deja că este un lucru necesar.

     

    Ce poziţie are fracţiunea PL în prezent şi cum va vota pentru reforma administrativă? Valeriu Munteanu: Până la vot este cale lungă, ani-lumină cred eu din punct de vedere al politicului moldovenesc. Trebuie să vedem ce conţinut şi ce formă va avea această reformă. În mine se luptă dimensiunea politică şi cea juridică. Iar din punct de vedere politic sunt departe de gândul că există astăzi deschidere din partea PD şi PLDM, de comunişti nici nu mai vorbesc, ca să voteze alături de PL această reformă. Respectiv, sunt sigur că astăzi, în Republica Moldova, pentru ca această reformă să aibă loc există doar 13 voturi ale PL.   Ce modificări ale legii actuale are de gând să solicite PL? Noi ne dorim ca reforma să fie realizată la modul profund, astfel încât câştigul să fie de partea cetăţeanului, nu de partea funcţionarului. Dar trebuie să ne îngrijim ce facem cu cei 1.000-2.000 de funcţionari publici, care probabil că-şi vor pierde posturile pe motiv că acestea vor fi reduse la nivelurile raioanelor. Dar sunt sigur că Republica Moldova are capacitate să antreneze aceşti specialişti în alte domenii de activitate. Dar acest lucru nu poate fi pavăză pentru nerealizarea profundă a reformei, pentru că ar fi o mare dezamăgire pentru noi în situaţia în care teoretic am renunţa la raioane, iar practic am rămâne la ele. De aici şi concluzia: noi, liberalii, nu vom susţine niciodată un proiect care vine cu jumătăţi de măsură, care vine să cârpească ceva. Pe o parte, pentru a-i îmbuna pe europeni, iar pe de altă parte, pentru a-i păstra fideli pe cetăţeni, care niciodată nu sunt deschişi pentru reforme. Cetăţeanul se deprinde cu tiparele vechi şi politicul este cel care trebuie să meargă înainte şi să ducă cetăţenii către culmi.   Şi în România s-a demonstrat că judeţele care sunt destul de mari nu mai sunt euroconforme şi se încearcă să treacă la regiuni, la structuri administrative mult mai mari. Pentru mine, personal, cel mai aplicabil exemplu pentru Republica Moldova este exemplul Estoniei, atunci când, în general, s-a renunţat la nivelul doi (la raioane) şi au rămas doar reprezentanţii guvernului în teritoriu. Raioanele parazitează pe banii pe care îi face nivelul unu (satele), doar consumă aceşti bani, iar problemele adevărate trebuie să le rezolve primăria. Noi nu încercăm să depărtăm problemele oamenilor de la sat la raion sau la centru de judeţ, noi spunem că toate problemele trebuie să fie rezolvate în primărie şi primăria trebuie să aibă instrumentele necesare să rezolve aceste lucruri. Astăzi, de Consiliu raional au nevoie doar primăriile foarte mici. Primăriile cu 5.000-7.000 de oameni niciodată nu vor merge după sfaturi sau cu mâna întinsă la raion. Acolo merg primăriile foarte mici, insuficient pregătite şi deci trebuie neapărat să creştem capacitatea acestora. Consiliile raionale se întâlnesc de maximum patru-cinci ori pe an şi au câte 10-20 de probleme pe ordinea de zi. La o localitate cu 7.000 de oameni, se întrunesc de două-trei ori pe lună şi au câte 30-40 de chestiuni pe ordinea de zi. Problemele cele mai importante sunt la nivelul unu şi acolo trebuie să fie rezolvate.

    Care este partea cea mai bună a acestei reforme?

    Valeriu Munteanu: Partea cea mai bună este că descentralizarea administrativă se va realiza, pentru că primăriile vor deveni cu adevărat independente. Eu am condus o localitate bogată cu aproape 5.000 de oameni acum. Este vorba despre satul Floreni, localitate megieşă municipiului Chişinău. Şi având în vedere că şi baza impozabilă era foarte mare, niciodată nu a trebuit să stăm cu mâna întinsă la raion sau la Chişinău pentru 50.000 sau 100.000 de lei. Cea mai mare problemă care este în Republica Moldova este că primăriile sunt foarte sărace, primarii trebuie să vină cu mâna întinsă la sediul de partid pentru ca să primească 100.000 de lei pentru un proiect.   Credeţi că până la finalizarea celor 100 de zile această reformă ar putea fi adoptată? Scadenţa este la data de 30 mai. Din păcate, ne apropiem de jumătatea termenului, dar suntem la nivelul la care se fac declaraţii şi vorbe, dar nu capătă niciun fel de conţinut. Nu este nimic veşnic şi nimic nu este garantat, dar sper ca retorica şi conduita politică în Republica Moldova să se schimbe. Sunt absolut sigur că altfel ar fi arătat satele şi oraşele noastre dacă astăzi ar fi fost lăsată reforma realizată în anul 1998-1999, reforma cu judeţele.   Cine sunt cei care ar putea să nu accepte această reformă? PD, PLDM şi PCRM. Din imperative politice pentru că sunt alegeri, pentru că ei au o reţea foarte dezvoltată de primari şi consilieri şi astfel, mulţi dintre ei ar trebui să-şi piardă posturile în urma acestei reforme. Eu vreau să-i văd pe cei de la PD şi PLDM, că pentru ei va prima gândirea de om de stat. În momentul realizării acestei reforme vom obţine primării foarte solide, iar conducătorii vor putea să se dedice acestor deziderate pentru care au fost votaţi fără ca să fie furaţi de tentaţia politică. Aici este şi temerea mea cea mai mare: că PD, PLDM şi PCRM ar putea să nu accepte această reformă pentru că, în momentul în care ea se realizează, primarii şi consilierii vor fi liberi să aleagă la ce partid să meargă şi când să meargă.   Ce mijloace financiare sunt necesare? Nu cred că este vorba de foarte mulţi bani, dar UE şi Comisia Europeană, SUA, Suedia, România sunt gata să o susţină integral prin diferite proiecte care pot fi realizate în acest sens. Noi trebuie doar să adoptăm legea şi să începem implimentarea ei.
    Această reformă vizează şi UTA Găgăuzia şi Transnistria?

    Valeriu Munteanu: Cu siguranţă în noua lege trebuie să găsim o reîncadrare a acestor unităţi teritorial-administrative. Trebuie să vedem exact care este rolul Chişinăului, capitala Republicii Moldova, şi a celorlalte municipii şi cum imprimăm prin această prismă un ritm de dezvoltare mai accentuat.   Gaburici a promis la Bruxelles reformă administrativă Prim-ministrul Chiril Gaburici a reiterat în cadrul unei întrevederi cu comisarul european pentru politică regională, Corina Creţu, angajamentul pentru procesul de integrare europeană a ţării şi a pledat pentru continuarea reformelor pro-europene în domeniul administraţiei. „Angajamentul nostru ferm este sporirea calităţii serviciilor prestate cetăţenilor şi reducerea costurilor administrative şi a decalajelor regionale, inclusiv prin realizarea reformei teritorial-administrative şi a descentralizării,” a specificat premierul. Chiril Gaburici a menţionat că Republica Moldova a obţinut mai multe succese în sectorul dat, dar conştientizează faptul că asigurarea continuităţii reformelor poate fi garantată doar prin oferirea unui sprijin financiar adecvat.

     

    Sursa: www.adevarul.ro

    Comentarii Adaugă comentariu
    Nume, Prenume *:
    E-mail:
    Comentariu * caractere rămase
Sediu Central: mun. Chisinau, str. Nicolae Iorga 15
© 2018 Partidul Liberal. Toate Drepturile Rezervate.
 Total vizitatori: 3699323  | ieri: 1747 |  azi: 503 |  online: 52     RSS     Widget Informer
Tel.: +(373 22) 22 83 26, 23-26-89, 24-35-69, 22-80-97
Fax: +(373 22) 22-80-97