După 27 de ani de la explozia reactorului de la Cernobîl consecințele le simțim cu regret, și astăzi. La 26 aprilie 1986 nefericitul eveniment de la Cernobîl a împărțit lumea în 2 părți, “până” și “după” accidentul monstrous care a transformat sufletele și viața a milioane de oameni într-un adevărat coșmar.  Cetățenii Republicii Moldova au fost implicați direct, cu sau fără voia lor, în focarul bolii și a morții. Circa 3 000 de moldoveni fiind participanți activi la lichidarea consecințelor nefaste. Spaima, boala și durerea a fost tabloul creat.

Dacă ne uităm la momentul în care apare o generație, punctul de plecare e perioada în care se nasc cei care îi aparțin: evenimentele din perioada respectivă, evoluția economică și tehnologică, echilibrul social își pun amprenta pe dezvoltarea lor. Putem delimita cu ușurință: Tinerii intelectuali români care au făcut Revoluţia de la 1848, de exemplu, au rămas în istoria culturii naţionale cu supranumele de Generația de Paşoptişti. La fel şi Generaţia 7 aprilie: ea poate fi numită şi Generaţia Internet. Spre deosebire de restul generațiilor, Generația anilor 86 a avut nenorocul să fie supranumită “Generația Cernobîl”.

Explozia și incendiul care s-au produs în 1986 reprezintă echivalentul a cel puțin 20 de bombe de la Hiroshima, iar cele mai mari radiații s-au împrăștiat pe o distanță de aproximativ 40 de kilometri de clădirea reactorului. Cei mai mulți izotopi radioactivi au un timp de înjumătățire extrem de lung, iar ploaia a dus radiațiile în sol și în întreg lanțul alimentar. Doi dintre cei mai persistenți izotopi sunt cesiu-137 și stronțiu-90. Deoarece acești izotopi au fost asimilați de către plante, animale, ciuperci și bacterii, radioactivitatea nu mai este ridicată în zonă, dar există. Acesta este un ecosistem unic, are suprafață de două ori cat Rhode Island și este împărțit în mod egal între Belarus și Ucraina, în prezent.

Autoritățile au lansat un program de stat privind reabilitarea acestor persoane. Au fost realizate foarte multe aspecte ce țin de protecția socio-medicală: diagnostic și tratament preferențial, compensații transport, compensații privind alimentarea, bilete la tratamentul balneo-sanatorial, etc. Cu siguranță sumele alocate sunt incomparabile cu durerile și suferințele acestor oameni marcați pe viață.

Acest fenomen merită studiat în profunzime deoarece se resimte un deficit de cercetare a problemei respective a provocărilor legate de energia nucleară – care sunt la ordinea zilei. Astfel în Republica Moldova unica teză de doctor la acest capitol a fost scrisă și susținută de subsemnatul.

La 27 de ani de la cea mai mare catastrofa ecologică a istoriei recente a Europei, adevarul despre ce s-a întîmplat atunci rămâne încă un subiect de controversă. Un bilanț al ONU estima, în septembrie 2005, la 4.000 numărul deceselor din Ucraina, Belarus și Rusia în urma unor cancere determinate de contaminarea radioactivă, însă acest raport a fost contestat de numeroase organizații neguvernamentale. Norul a fost purtat de vânt aproape peste tot în lume, iar substanțele rămân active zeci de mii de ani. Catastrofa a dus la mutații genetice la plante și animale și a scăzut imunitatea la boli a populației tinere în numeroase zone, în special în Belarus, Ucraina, Moldova și Rusia.

În ciuda tragicului eveniment de la Cernobîl, energia nucleară este de departe cea mai sigură și mai puțin poluantă. Explozia de la Cernobîl a dovedit că această sursă de energie este periculoasă și nu putem avea încredere în ea. Ca să nu repetăm tragicul eveniment îndemn omenirea, atunci când se gândesc şi vorbesc despre energia nucleară, se nu se raporteze doar la produsul finit, energie, fără a lua în calcul impactul celorlate operaţii asupra poluării mediului şi degradării sănătăţii umane. Ce ciudați suntem noi oamenii, ne proiectăm dramele și suferințele în viitor negândind responsabil prezentul.