Prezentarea Ministrului Mediului Gheorghe Şalaru la conferinţa de presă din 24 septembrie 2012 „Priorităţile politice ale PL”

Tot mai mulți cetățeni sunt preocupați de mediu, tot mai multe autorități sunt preocupate de mediu și desigur și Alianța pentru Integrare Europeană, care a inclus, în programul de guvernare, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, un capitol aparte care se numește protecția mediului. Drept că acest capitol este pe ultimul loc, sper și sunt convins că următoarele guverne vor avea acest capitol mult mai în față. La acest capitol avem 3 priorități: 1. armonizarea legislației din domeniul protecției mediului la legislația europeană, 2. diminuarea impactului asupra mediului de la activitatea economică, 3. informarea și conștientizarea cetățeanului pentru a-l transforma în responsabil de ceea ce se petrece în domeniul de protecția mediului, 4. diminuarea riscurilor pentru hazardele naturale.

La primul capitol – armonizarea legislației, avem legislație de mediu care practic a fost adoptată în anii 90. Suntem în mileniul III, suntem în 2012, sigur că această legislație este perimată, este învechită, trebuie să o armonizăm la legislația europeană. Câteva priorități în acest sens: strategia pentru protecția mediului, un document de anvergură, legea pentru protecția mediului este legea cadru, legea de căpătâi din care să reiasă toate aceste legi, legea pentru ape, care a fost adoptată în decembrie 2011 deja anul acesta pregătim elaborarea acestor 23 de regulamente, cred că până la sfârșitul anului 2013 vor fi toate adoptate.

Legea pentru deșeuri, legea pentru substanțele chimice, legea pentru siguranța construcțiilor hidrotehnice și alte legi și strategii urmează să le adoptăm până la sfârșitul anului 2012- începutul anului 2013 pentru ca să deblocăm situația și să avem investițiile necesare în acest domeniu.
Mă voi referi la câteva priorități asupra cărora lucrăm în Ministerul Mediului și în subdiviziunile noastre. Una dintre aceste priorități este aprovizionarea cu apă potabilă și canalizare. Vreau să vă zic că noi am trăit într-o țară, acea Uniune Sovietică după care unii mai tânjăsc încă, iar 90% și mai mult din procente din populația Republicii Moldova nu a avut acces durabil la canalizare. Astăzi, circa 60% din populația Republicii Moldova nu are acces durabil la apă potabilă. Aceasta a fost situația până nu demult și vă văd pe dumneavoastră foarte mulți tineri și v-aș spune că în perioada când eram noi studenți și vroiai să vii la Chișinău trebuia să nu bei apă o zi pentru că era o singură toaletă publică în capitală, în Grădina publică, în orașul Chișinău cu atâta populație. Aceasta era situația!

Ce am reușit să facem noi până acum? Am reușit în această perioadă scurtă de timp, numai din Fondul ecologic național să finanțăm 218 proiecte în sumă de ceva mai mult de 300 milioane lei. Dacă facem comparație, în 8 ani de guvernare comunistă, din Fondul ecologic național s-au utilizat numai 156 mln lei, iar noi în 2 ani 8 luni – peste 300 mln lei, practic de 2 ori mai mult. În această perioadă numai, din Fondul ecologic național s-au construit peste 800 km de apeduct, s-au construit peste 120 km de canalizare, au fost forate peste 80 de fântâni arteziene, au fost contruite și reconstruite 35 de stații de epurare, s-a îmbunătățit accesul sau au fost conectate la apeduct ceva mai mult de 23 000 de gospodării, 221 000 persoane și-au îmbunătățit accesul la apă potabilă, peste 80.000 persoane au căpătat accesul la canalizare.

Avem şi alte proiecte, în afara Fondului ecologic naţional. Avem o serie de proiecte de anvergură, proiecte susținute de Banca Mondială, BERD, BEI, Comisia Europeană, Agenția pentru Dezvoltare Cehă, Agenția pentru Dezvoltare și Cooperare Elvețiană, Agenția de Dezvoltare Austriacă, Agenția de Dezvoltare Turcă, Agenția de Dezvoltare Germană etc. Toate au o serie de proiecte destinate apei potabile și canalizării. Desigur că avem încă foarte multe de făcut, dar sunt convins că în câțiva ani noi putem să avem această plăcere ca fiecare cetățean în Republica Moldova să aibă acest drept fundamental la apă.

Vreau să vă zic că în Republica Moldova, pe acest pământ românesc, din strămoși aveam o tradiție, chiar şi unui străin, nu mai vorbesc de vecini sau de rude, nu aveai dreptul să nu îi dai o cană de apă dacă trece pe alături. Se considera că să sapi o fântână este un lucru important, așa cum să construiești o casă, să sădești un pom sau să educi un copil. Această fântână era pentru toți, noi acum, cu părere de rău, avem situația când cineva poate să își ude gazonul de două ori pe zi, să își spele de 2 ori pe zi Jeep-ul, iar altcineva să nu aibă acces la o cană de apă. Este o nedreptate pe care noi trebuie să o soluționăm în timp urgent.

E cazul să amintim despre o altă prioritate – deșeurile. În evul mediu se spunea că fiecare drum duce spre Roma. Dacă intrăm în Republica Moldova, din oricare parte vom intra şi în orice localitate nu am intra, înțelegem că orice drum duce spre gunoiște. Așa a fost politica comuniștilor, acestea sunt consecințele guvernării și ocupației. Politica comunistă era aă fiecare sat, cât de mic nu ar fi fost, trebuia să aibă o gunoişte. Vreau să vă zic că în perioada comunistă, timp de 8 ani, numai din Fondul ecologic național au fost cheltuiți 52 mln. lei pentru lichidarea și amenajarea așa-numitor gunoiști. Astăzi, în Republica Moldova avem peste 1 900 de gunoiști autorizate. Din aceste gunoiști autorizate, numai 15 au proiecte, adică desene tehnice, avizate corespunzător. Celelalte nu sunt altceva decât un loc unde a fost decopertat un loc de pământ pe care s-a constituit un mic dig și a fost stipulat că aici vom aduce gunoiul. Aceasta este politica dusă de guvernarea comunistă sau mai bine zis aceasta este lipsa de politică în acest domeniu, dacă ne uităm ce se întâmplă în Europa, o gunoiște deservește o populaţie de 250 000 de locuitori.

Am participat în anii 2010-2011 într-un proiect pentru 7 țări dintre care și Republica Moldova de circa 6 mln euro. În urma acestui proiect avem deja acceptată, aprobată, adoptată de către Consiliile locale pentru regiunea de sud a Republicii Moldova Strategia pentru deșeuri. În regiunea de Sud, 8 raioane fără Găgăuzia, la o populaţie de peste 15 000 avem peste 200 de gunoiști autorizate. Nu vorbesc despre alte sute de gunoiști neautorizate. În următorii 3-4 ani trebuie să trecem printr-o perioadă ca din acest munte de gunoiști să avem 3-6 ca până la urmă poate să ajungem la 2 pentru toată acestă regiune.

Am început un proiect internaţional pentru raionul Șoldănești, unde se contruiește o gunoiște care va deservi 3 raioane: Șoldănești, Florești, Rezina.  Asta ar însemna o populaţie de circa 170 000 de locuitori.

Care sunt marele proiecte pe care noi trebuie să le promovăm? În primul rând, sunt  proiectele regionale fiindcă am avut până nu demult o politică proastă care îl făcea pe primar să gândească că trebuie să aibă o întreprindere municipală și această întreprindere, care deservește 800 sau 1 800 de oameni, trebuie să aibă și director, și contabil, și automobil, și lăcătuș, și paznic și multe altele și să deservească aceşti 800 de oameni și cu deșeuri, și cu aprovizionare cu apă, și multe altele să facă. Ceea ce este absolut incorect din punct de vedere economic, nu vom avea durabilitate economică pentru aceste întreprinderi, trebuie să regionalizăm și aprovizionarea cu apă, și managementul deșeurilor.

În Republica Moldova avem 2 fântâni mari orizontale. Aceasta este Nistru și Prut, 85 la sută din aceste rezerve de apă potabilă sunt în aceste fântâni orizontale Nistru și Prut.

Mai avem de contruit o serie de apeducte foarte mari, de exemplu apeductul  Chișinău- Strășeni- Călărași. Comuniștii au cheltuit mai mult de 14 mln lei de exemplu pentru apeductul Micăuți- Strășeni. Dar de unde să luăm apă pentru Călărași, de unde să luăm apă pentru satele din Călărași care nu au apă potabilă în subterană? Numai din Nistru? Trebuie să revenim la construcția acestui apeduct. Au fost bani cheltuiți aiurea. Mai este vorba şi de apeductul Leova- Cimișlia și poate până la Basarabeasca, apeductul Prut- Cahul- Taraclia, apeductul Soroca- Bălți. Avem de acum deja câștigat un grand de la BERD, 1 mln 200 mii euro care presupune să primim prima tranșă până la sfârșitul anului pentru a elebora un studiu de fezabilitate pentru apeductul Soroca- Bălți, apeduct construit încă în perioada sovietică, 45 km și care de fapt este folosit acuma numai pentru a aproviziona cu apă o parte a orașului Soroca și orașul Bălți o parte. Am putea în urma studiului de fezabilitate să avem un parteneriat public-privat și să aprovizionăm o populaţie de 460 000 din 6 raioane, care sunt pe perimetrul acestui apeduct.

Acestea sunt realizările, dar avem de fapt încă foarte multe lucrări pe care trebuie să le facem. Un alt proiect finanțat de BERD, BEI și Fondul de Bună Vecinătate de 30 mln. Euro. Acest proiect prevede îmbunătățirea aprovizionării cu apă potabilă în 6 raioane, 2 la Sud – Ciadâr- Lunga și Leova, 2 în Centru – Hâncești și Orhei, 3 la Nord – Soroca și Florești și 30 de sate în jurul acestor centre raionale. Am vorbit anterior despre regionalizare și implementarea unui management economic modern și tehnologii de asemenea moderne, aceasta deja o facem cu ajutorul BERD- ului care de fapt învață aceste Agenții de Aprovizionare cu Apă Potabilă și Canalizare și să promoveze un management tehnologic și financiar adecvat, modern.

Desigur că sunt multe de făcut, dar sunt convins ca în următorii ani noi am putea să avem condițiile necesare pentru un trai decent pentru fiecare cetățean al Republicii Moldova.