Aleşii poporului, atât parlamentarii, cât şi consilieri locali de la noi sunt pe bună dreptate numiţi "listişti'', pentru că sunt lipsiţi de personalitate şi interacţionează cu alegătorii mai mult în campaniile electorale. În ultimul timp se vehiculează ideea ca deputaţii şi consilierii locali să fie aleşi în circumscripţii uninominale, dar aceasta rămâne deocamdată doar la nivel de proiect.

Pentru a schimba întrucâtva situaţia, căţiva consilieri raionali şi locali, dar şi activişti ai Partidului Liberal, luând cunoştinţă cu experienţa APL - urilor din ţară şi de peste hotare, s-au întrunit într-un grup de lucru, care şi-a pus drept scop să analizeze, cu implicarea majorităţii alegătorilor, problemele prioritare cu care se confruntă o localitate şi să caute posibilităţi de soluţionare a lor. În grupul respectiv au intrat consilierii raionali Gheorghe Botnaru, Anatolie Cuzuioc, Vladimir Donica; consilierii locali Alexandru Vişnevschi (Rezina), Angela Ursachi (Mateuţi), Irina Zaiaţ (Solonceni), Dan Florea (Ţareuca), Liviu Ciubotaru (Ghiduleni) şi alţi activişti ai PL.

Definirea problemei

Grupul de lucru a determinat drept câmp de activitate satul Ciorna din componenţa primăriei Rezina, localitate cu un sistem urbanistic specific. Având în partea de nord complexul industrial al fabricii de ciment şi zona ei de protecţie, în partea de sud canionul râuleţului Rezina, în vest - cariera de calcar, iar în est - zona de protecţie a Nistrului, satul nu are posibilităţi pentru extindere. Iarăşi, problema nu constă doar în amplasarea teritorială. Satul Ciorna este suburbie a oraşului Rezina, ceea ce presupune anumite facilităţi, de care însă este privat: sătenii nu au acces la gaze naturale, deşi mai mulţi ani în urmă aici au fost construite nişte gazoducte; lasă de dorit aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă de calitate, chiar dacă în acest scop au fost cheltuiţi milioane de lei; lipseşte grădiniţa de copii, punctul medical; sătenii sunt foarte îngrijoraţi de faptul că în urma exploziilor frecvente în cariera de calcar li se dărâmă casele, că din cauza emisiilor de praf şi fum de la uzina de ciment, dar şi în urma circulaţiei intense prin sat a transportului de mare tonaj, situaţia sanitară şi ecologică a localităţii pe an ce trece se înrăutăţeşte mod catastrofal.

La sfat cu ciornenii

Grupul de lucru a întocmit un chestionar cu 4 probleme, care i s-au părut cele mai esenţiale şi l-a propus la aproximativ 200 de locuitori ai satului Ciorna. În urma procesării răspunsurilor, s-a dovedit că cea mai mare parte din ciorneni consideră drept problemă prioritară poluarea localităţii cu praf şi fum industrial. Rezultatele sondajului au fost mediatizate în mijlocul sătenilor prin intermediul unui pliant, care conţinea şi apelul către ciorneni să se implice activ în examinarea problemei de către autorităţile oraşului şi determinarea celor mai eficiente soluţii de îmbunătăţire a situaţiei.
Cum putem face lumină?

Totodată, grupul de lucru şi-a propus un şir de alte acţiuni şi anume:

- mediatizarea şi informarea opiniei publice din regiune şi din ţară despre problemele locuitorilor satului Ciorna, prin publicarea unei serii de articole în presa scrisă şi electronică;

- vernisarea la staţia auto din Ciorna a unei expoziţii-foto cu materiale ilustrative despre poluarea excesivă a s.Ciorna;

- organizarea, de comun acord cu administraţia Lafarge Ciment (Moldova) SA, a unei adunări a cetăţenilor s.Ciorna şi vizitarea teritoriilor fabricii şi carierei de calcar, cu scopul de a lua cunostinţă de starea de lucruri în domeniul respectării normelor sanitare şi ecologice;

- înaintarea spre examinare la Consiliul orăşenesc Rezina a chestiunii "Situaţia sanitar-ecologică în teritoriul s.Ciorna şi căile de îmbunătăţire a acesteia".

Realizarea promisiunilor: pas cu pas

La una din sedinţe un membru al grupului de lucru a constatat:

"Determinarea problemei principale a cetăţenilor s. Ciorna a fost un lucru complicat, dar soluţionarea ei va fi un proces şi mai anevoios".

În replică, alt membru al grupului i-a răspuns: "Dar cine a spus că a rezolva problemele cetăţenilor este un lucru uşor?"

Responsabil de procesul pregătirii chestiunii şi înaintării ei spre examinare Consiliului orăşenesc a fost desemnat consilierul orăşenesc Alexandru Vişnevschi. Altor membri ai grupului le-au revenit sarcinile de colectare a informaţiilor despre situaţia sanitar-ecologică şi epidemiologică a localităţii, impactul circulaţiei prin localitate a transportului de mare tonaj şi exploziilor din cariera de calcar, organizarea altor acţiuni menite să contribuie la realizarea scopului propus.

Sperăm că iniţiatorii acestei acţiuni vor face tot posibilul pentru soluţionarea deplină a problemelor nominalizate mai sus, fiind susţinuţi şi de celelalte componente ale autorităţilor publice din Rezina. O atenţie deosebită merită însuşi faptul cum a fost realizată acţiunea, implicarea populaţiei în analizarea situaţiei şi determinarea problemelor prioritare ş.a.m.d., o practică rar întâlnită pe la noi. Din aceste considerente noi înaintăm acest grup de iniţiativă la concursul "Cel mai activ primar şi consilier local".

Primele rezultate

Pentru a afla mai multe detalii vizavi de ideea şi modul de desfăşurare a acţiunii, redacţia i-a contactat pe doi membri ai grupului de iniţiativă - Victor Lupaşcu şi Alexandru Vişnevschi. Iată ce ne-au relatat dumnealor:

Victor Lupaşcu: Datoria sfântă a consilierilor este de a fi mereu între alegători, alături de problemele şi necesităţile lor. Căci vorba lui Nicolae Iorga "Încrederea nu se pierde decât o dată". La noi, mai ales în campaniile electorale, se vorbeşte mult despre necesitatea consolidării societăţii şi implicarea ei plenară în soluţionarea problemelor comune, dar mai departe de vorbe rar se merge. Noi vrem să încercăm să schimbăm situaţia, să ne facem datoria cu cinste.

Alexandru Vişnevschi: Ideea de şcolarizare a consilierilor, implicare activă a lor, dar şi a alegătorilor în soluţionarea unor probleme concrete ale comunităţii aparţine lui Victor Lupaşcu, liderul liberalilor din raionul Rezina.

Locuitorii s. Ciorna au apreciat pozitiv iniţiativa consilierilor. Toate acţiunile noastre au avut drept scop să cuprindem în procesul decizional cât mai mulţi locuitori, concluziile să fie cât mai argumentate. În acelaşi timp am făcut mai multe interpelări la diferite instituţii de stat responsabile de domeniile vizate în chestionarul nostru şi de la care am primit răspunsuri. Administraţia Lafarge Ciment (Moldova) SA ne-a răspuns că este gata să participe la o întâlnire cu administraţia oraşului şi locuitorii satului Ciorna, pentru a discuta problemele în cauză, dar şi la examinarea ulterioară a lor în cadrul Consiliului orăşenesc, pentru a desemna căile de soluţionare a lor. Sper că la acea şedinţă vor participa activ şi alegătorii din s. Ciorna, astfel implicându-se direct în procesul decizional.

Din răspunsul medicului-şef sanitar de stat al raionului Rezina Ion Cheptene la interpelarea consilierului orăşenesc A.Vişnevschi:

În anul 2011 Serviciul Supravegherii de Stat a Sănătăţii Publice Rezina a investigat 21 probe de apă din reţelele de apedut din s. Ciorna la indicii microbiologici şi 21 probe la indicii chimici. Toate probele corespund normelor sanitare în vigoare. Din râuleţul Cirona au fost prelevate 6 probe, la fel au fost prelevate 4 probe din apele reziduale de la staţia de purificare. Toate probele nu au arătat careva devieri de la normele în vigoare. Pentru cercetarea aerului atmosferic au fost luate 72 de probe: câte 24 la pulbere, dioxid de azot şi dioxid de sulfat. Devieri de la norme nu s-au stabilit.

Din răspunsul şefului Inspecţiei ecologice Rezina Ghenadie Efremov la interpelarea consilierului orăşenesc A.Vişnevschi:

Conform datelor punctului automat de control a aerului din s. Mateuţi, în lunile ianuarie şi februarie 2011, când uzina de ciment staţiona, s-au stabilit depăşiri ale concentraţiei maximal-admisibile (CMA) la pulbere de praf timp de 10 şi respectiv 20 de zile. În zilele de 19-20 februarie, de exemplu, acest indice a fost depăşit de 6-10 ori.

În luna martie, când uzina a lucrat, depăşiri ale concentraţiei maximale de praf au fost atestate timp de 13 zile, inclusiv în unele zile – de 2-2,7 ori. Din aceste date rezultă, că poluarea mediului cu pulberi de praf este cauzată nu numai de uzină. Apropo, pentru depăşirea CMA la 11 martie 2011 directorul uzinei Florin Stoian a fost amendat...

Conform procesului tehnologic, la pornirea uzinei de ciment sau în urma unor defecţiuni tehnice, care cauzează funcţionarea instabilă a filtrelor electrice vechi, instalate încă în 1985, pot avea loc depăşiri ale CMA a emisiilor timp de 24-48 de ore...

La obţinerea autorizaţiei de utilizare în calitate de combustibil alternativ a anvelopelor din cauciuc, administraţia Lafarge Ciment (Moldova) SA a fost obligată să urgenteze schimbarea filtrelor electrice în anii 2012-2013. Acest lucru se preconizează să înceapă în lunile iulie-august 2012.

În anul 2013 se preconizează construcţia drumului de ocolire Uzina de ciment - s. Păpăuţi - s. Ţareuca pe o distanţă de 8 km. Proiectul acestui obiect este în stadiu de elaborare.

Victor Cebotari, Gheorghe Rotaru, Ludmila Dabija, Stepanida Druţă, Sergiu Guşilă, locuitori ai oraşului Rezina

www.cuvintul.md