Vitalie Marinuta, Ministrul Apărării  a acceptat marti sa acorde un interviu ziuaveche.ro. Potrivit oficialului, scutul american antiracheta, ce urmează a fi instalat in Romania, va influenţa pozitiv securitatea Republicii Moldova, pentru că "securitatea aeriană a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre". De asemenea, ministrul a afirmat ca este recunoscător Ministerului Apararii Naţionale al României, pentru asistenţa acordată Republicii Moldova în instruirea militarilor în instituţiile de învăţământ militar româneşti, mai ales că Bucureştiul suportă toate cheltuielile. Mai multe informaţii legate de aceste probleme, dar şi de situaţia Armatei Moldovei, colaborarea cu NATO şi participarea la misiuni internaţionale puteţi citi în interviul de mai jos acordat ziuaveche.ro.

 Reporter: Sistemul american antiracheta, ce urmeaza a fi instalat in Romania, va acoperi, din punct de vedere tehnic, si cea mai mare parte a R. Moldova. Puteti sa nominalizati avantajele sau dezavantajele militare/politice pe termen, scurt si mediu?

Vitalie Marinuta: Consider ca intentia Romaniei de a instala pe teritoriul sau elemente ale scutului antiracheta este o problema interna a Romaniei. In ceea ce priveste R. Moldova, pot sa va spun ca din punct de vedere militar scutul antiracheta nu va influenta negativ securitatea tarii noastre. Dimpotriva, in caz de instalare a elementelor scutului antiracheta, securitatea aeriana a Romaniei se va extinde mai departe de hotarele ei terestre. In aceste circumstante, datorita tehnologiilor performante pe care le ofera interceptorii terestri ai scutului antiracheta si natura pozitiva a relatiilor dintre R. Moldova si Romania, securitatea si apararea spatiului aerian al R. Moldova ar putea spori.

Totodata, pot sa va spun ca din punct de vedere politic este prematur sa facem comentarii pe marginea acestui subiect. Statele Unite ale Americii intentioneaza sa instaleze pe teritoriul Romaniei 3 complexe de interceptoare SM-3, insa o decizie finala la acest capitol nu a fost adoptata.

Reporter: Republica Moldova a inceput o traditie privind misiunile internationale. Cat de mult se preocupa Ministerul Apararii pentru implicarea in acest gen de actiuni? Avand in vedere ca dispune de fonduri reduse, cum vede ministrul Marinuta viitorul acestor misiuni?

Vitalie Marinuta : Militarii Armatei Nationale au contribuit la consolidarea politicii externe a R. Moldova si au facut astfel incat la nivel politic, vorbele sa se transforme in fapte. In misiunea din Irak, faptele lor s-au materializat in peste 400 mii de obiecte explozive dezamorsate, iar ca rezultat sute si mii de vieti omenesti au fost salvate datorita acestui efort extraordinar. In istoria Armatei Nationale misiunea umanitara post-conflict din Irak va ramine ca prima misiune in afara teritoriului national indeplinita de Armata Nationala. Datorita acestei experiente avem tot temeiul sa credem ca R. Moldova poate contribui cu succes si in alte misiuni de acest gen.

Programul de guvernare evidentiaza clar necesitatea participarii R. Moldova la actiuni internationale de stabilizare si mentinere a pacii sub egida ONU, precum si asumarea, alaturi de alte state, a rolului de generator si contribuitor al securitatii.

Reporter: Republica Moldova este membra a Parteneriatului pentru Pace de mai bine de un deceniu. Cat de mult s-a imbunatatit colaborarea cu structurile militare ale NATO? Avand in vedere actualul statut de neutralitate, prevazut de Constitutia R. Moldova, ar putea militarii Armatei R. Moldova sa participe la actiuni coordonate de NATO, in Afganistan?

Vitalie Marinuta: Datorita Planului Individual de Actiuni al Parteneriatului Republica Moldova-NATO (IPAP), aprobat in 2006, cooperarea Moldovei cu NATO a fost ridicata la un nivel calitativ nou. Domeniile de baza ale acestei colaborari se refera la reformarea sectorului de aparare si securitate al tarii, adoptarea procedeelor moderne de planificare si bugetare a apararii, dezvoltarea capabilitatilor de mentinere a pacii, perfectionarea standardelor de instruire si invatamint militar, etc.

Pe linga aspectele pur militare de activitate, NATO a oferit R. Moldova optiuni de colaborare si in alte domenii, care au avut un impact pozitiv pentru societatea noastra. Este vorba despre lichidarea a circa 360 de tone de oxidant Melanj (combustibil pentru rachete cu termen de exploatare expirat) si curatirea ecologica a terenului unde se pastra aceasta substanta toxica. Totodata, conform prevederilor internationale, NATO a finantat proiectul de nimicire a circa 12 mii de mine antipersonal si obiecte explozive din dotarea Armatei Nationale. Un alt proiect important sustinut de NATO, care urmeaza sa fie tradus in viata in viitorul apropiat, este evacuarea si distrugerea a circa 2000 tone de pesticide periculoase de pe teritoriul R. Moldova, proiect in care Romania este tara-pilot.

Cit priveste participarea in operatiunea din Afganistan, este important sa stiti ca Moldova pledeaza numai pentru participarea in misiuni de mentinere a pacii, care beneficiaza de legitimitate internationala sub mandatul Consiliului de Securitate al ONU.

Trebuie sa mentionez ca o eventuala decizie de detasare a trupelor in misiuni internationale, va fi ghidata de obiectivele de politica externa a Moldovei si va fi produsul unui proces democratic si transparent in parlament, care detine controlul civil asupra sectorului de securitate al tarii. Totodata, consider ca problematica detasarii trupelor noastre in teatre de mentinere a pacii trebuie abordata deschis la nivelul clasei politice si a societatii. Subliniez ca in cazul in care va fi luata o decizie politica, vor fi detasati in operatiuni de mentinere a pacii numai militari care indeplinesc serviciul militar pe baza de contract,  adica profesionisti care isi asuma riscul in virtutea meseriei pe care o au, dar nu militari in termen. Cu alte cuvinte, in operatiunile de mentinere a pacii vor fi detasati numai militari profesionisti care au pregatirea necesara si isi exprima benevol dorinta de a merge in teatre de operatii.

Pornind de la avantajele politice care decurg din participarea la operatiuni de mentinere a pacii, consider ca R. Moldova trebuie sa foloseasca toate mecanismele existente pentru a avea o prezenta internationala mai pronuntata. Subliniez insa ca deciziile privind participarea la operatiuni internationale nu tin de competenta Ministerului Apararii, fiind luate la nivel politic de Parlamentul Republicii Moldova.

Reporter: Locuitori ai R. Moldova au luptat in Afganistan, in timpul erei sovietice. Cum vad veteranii din Armata Moldovei actuala situatie din Afganistan?

Vitalie Marinuta: Opiniile sunt diferite...Cel putin acest lucru reiese din comentariile privind detasarea trupelor Armatei Nationale in operatiuni de mentinere a pacii, postate pe blogul ministrului Aparaii www.blog.army.md. Majoritatea vizitatorilor considera ca pentru a testa interoperabilitatea si a acumula experienta in teatre de operatiuni reale si nu simulate, implicarea Moldovei in operatiuni de mentinere a pacii este extrem de utila. Adevarul este ca participarea in operatiunile de mentinere a pacii va permite militarilor moldoveni sa observe si sa insuseasca cele mai avansate tehnici de organizare a acestor misiuni.

În ultima perioada de timp s-au facut multe interpretari referitor la participarea Armatei Nationale in operatiuni de mentinere a pacii peste hotarele tarii. Este foarte adevarat ca speculatiile care s-au facut cu referire la Afganistan sunt asociate cu perioada sovietica cind scopul actiunilor militare nu erau sustinute de comunitatea internationala si serveau doar interesele unui stat totalitar, iar tinerii implicati in aceste actiuni erau trimisi involuntar. Consider ca paralelele cu perioada  sovietica nu sunt potrivite in actualul context politic. In 1979 soldatii moldoveni din armata sovietica faceau parte involuntar din forta de invazie in Afganistan, iar contingentele militare au fost trimise la decizia unilaterala a URSS, fara ca autoritatile locale sa aiba vre-o implicare in procesul de luare a deciziei.

Reporter: Ministerul Apararii din Romania se afla in plin proces de modernizare. Care ar fi etapele pentru modernizarea Armatei R. Moldova?

Vitalie Marinuta: Modernizarea Armatei Nationale a demarat odata cu adoptarea Conceptiei reformei militare in anul 2002. Cu toate acestea, in lipsa vointei politice, precum si  din cauza ca elaborarea acestei Conceptii nu a fost precedata de schitarea documentelor strategice, un sir de activitati preconizate in cadrul modernizarii Armatei Nationale nu au avut loc. Totodata, trebuie subliniat ca evaluarea pericolelor externe si interne la adresa securitatii statului nu a fost realizata in termeni oportuni. Reiesind din aceasta, documentele strategice elaborate anterior au fost imperfecte, iar in consecinta sarcinile trasate fata de sistemul de aparare nu au fost clar stabilite. Pentru a lichida neajunsurile existente, a fost demarat procesul de Analiza Strategica a Apararii (SDR), care reprezinta o evaluare exhaustiva a sistemului national de aparare.

Guvernul R. Moldova este asistat in implementarea SDR de o  echipa de experti din Regatul Unit al Marii Britanii si Statele Unite ale Americii. Acestia au sosit recent la Chisinau pentru relansarea activitatilor in cadrul SDR si desfasurarea actiunilor prevazute pentru etapa a treia a acestui proces. Este vorba despre demararea unor actiuni care in acest moment sunt conditionate de adoptarea Strategiei Securitatii Nationale, precum si aprobarea Raportului de evaluare a riscurilor si pericolelor militare la adresa securitatii statului. Primele doua etape ale SDR au fost deja incheiate, iar cea de-a treia etapa va fi axata pe dezvoltarea viitoarei structuri a Fortelor Armate si capabilitatilor necesare sistemului national de aparare.

Desfasurarea SDR este un pas absolut necesar pentru R. Moldova. Factorii care au conturat necesitatea evaluari exhaustive a sistemului de aparare a statului sunt de natura interna si externa. in plan intern, dupa destramarea Uniunii Sovietice si, respectiv, proclamarea independentei, Fortele Armate ale R. Moldova au fost formate din tot ce s-a mostenit de la fosta armata sovietica. Formatiunile dislocate pe teritoriul Moldovei se incadrau bine intr-o alta structura, aveau alte obiective, erau sustinute de o alta economie. Respectiv, ne-am pomenit in situatia cind misiunile se formulau dupa structurile create si nu invers, adica structuri formate in corespundere cu misiunile determinate de guvernare in baza unui studiu analitic cu referinte clare la pericolele existente si indicii dezvoltarii economice a tarii.

Dezvoltarea economica a tarii este un alt factor intern, care a dictat necesitatea Analizei Strategice a Apararii. O buna parte din sursele alocate Fortelor Armate in anii 1990 puteau fi folosite mai rational, orientate spre implementarea programelor de redimensionare, rationalizare si re-investire si nu pentru intretinerea unui numar relativ mare de orasele militare, dislocate razlet pe teritoriul tarii, intretinerea tehnicii depasite de ani, consumarea nechibzuita a stocurilor de bunuri, etc. Armata dintotdeauna a fost si este o institutie costisitoare pentru orice stat. Cu toate acestea experienta statelor occidentale ne demonstreaza ca in cazul armatei tot se aplica principiile „cost-eficienta” si „cost-beneficiu”.

Pe de alta parte, necesitatea evaluari sistemului de aparare in plan extern a fost dictata de evolutiile geo-politice care au influentat semnificativ factorii de risc la adresa securitatii statului. Confruntarile militare conventionale au ramas in epoca razboiului rece. Noile state democratice din spatiul CSI, Europa de Est si Centrala s-au orientat spre formarea unor forte mobile, cu capacitate inalta de interventie rapida in zone de conflict si post-conflict pentru indeplinirea misiunilor pacificatoare. Aceste schimbari au cauzat revizuirea misiunilor atribuite Fortelor Armate si au avut un impact nemijlocit asupra sistemelor de planificare strategica, operationala, instruire a trupelor, etc.

Subliniez ca scopul reformei militare lansate in anul 2002 consta in realizarea masurilor politice, economice, legislative si sociale, destinate reorganizarii calitative a Fortelor Armate ale R. Moldova. Obiectivul final al reformei militare este restructurarea Fortelor Armate, astfel incit sa dispunem in 2014 de Forte Armate moderne, eficiente, capabile sa execute misiunile atit pe timp de pace, cit si in situatii de criza, cu cheltuieli adecvate posibilitatilor statului.

Reporter: Armata R. Moldova se bazeaza, in prezent, pe sistemul de recrutare. Ce planuri are Ministerul Apararii pentru imbunatatirea conditiilor de viata ale recrutilor?

Vitalie Marinuta: Soldatii reprezinta temelia Armatei Nationale si suntem preocupati sa le oferim conditii bune de cazare, instruire si odihna. Soldatii nostri dispun de conditii bune sub toate aspectele, astfel incit acestia au posibilitatea sa invete arta militara si sa fie pregatiti pentru misiunea de apararea a statului.

Cu toate acestea, vreau sa mentionez ca bugetul auster al Ministerului Apararii nu va permite pe parcursul anului in curs constructia unor fonduri noi de cazarma sau efectuarea unor procurari de tehnica si echipamente militare. In conditiile crizei economice si deficitului bugetar mostenit de la fosta guvernare, bugetul alocat Ministerului Apararii pentru anul 2010 acopera necesitatile armatei in proportie de 50 la suta. in aceste conditii suntem nevoiti sa stringem cureaua si sa renuntam la unele proiecte, dar va asigur ca toate acestea nu afecteaza efectivul in termen.

Reporter: In cat timp ar putea Republica Moldova sa sustina o armata profesionista? 

Vitalie Marinuta: Economia R. Moldova nu este in stare sa sustina deocamdata o armata integral profesionista si ar fi gresit sa speculam cind se va intimpla acest lucru. in schimb ceea ce va pot spune este ca raportul  de militari care indeplinesc serviciul militar in baza de contract si cei care indeplinesc serviciul militar in termen este de circa 50 la suta pentru fiecare categorie.

Reporter: Pentru o buna perioada de timp, o parte a cadrelor militare ale Armatei Republicii Moldova s-au pregatit in institutiile de specialitate din Romania. Exista un plan pentru reluarea acestor programe?

Vitalie Marinuta: Formarea cadrelor in institutiile de invatamint militar din Romania a fost reluata la inceputul acestui an, iar partea romana a dat dovada de deschidere totala din acest punct de vedere. Este adevarat ca din motive politice pregatirea initiala a cadrelor militare peste hotare a fost sistata o anumita perioada de timp. Subliniez ca necesitatea pregatirii cadrelor in strainatate este dictata de faptul ca actualmente R. Moldova nu are capacitatea sa pregateasca specialisti in anumite domenii deficitare, precum aviatia, apararea antiaeriana, radiolocatia, geniu, protectia chimica, logistica, exploatarea armamentului, etc.

Reporter: Cum ati descrie colaborarea cu Ministerul Apararii de la Bucuresti? Care ar fi cel mai mare ajutor pe care vi l-ar putea acorda?

Vitalie Marinuta: Colaborarea cu partea romana a intrat pe un fagas normal dupa relansarea dialogului politic intre tarile noastre. Drept dovada in acest sens este organizarea unei intilniri cu omologul meu de la Bucuresti care se prefigureaza in acest moment si care sper sa amplifice colaborarea militara moldo-romana. Referitor la cea de-a doua parte a intrebarii, pot sa va spun ca eu cred cu tarie ca resursele umane reprezinta cel mai important patrimoniu al Armatei Nationale. Reiesind din aceasta sunt recunoscator Ministerului Apararii Nationale al Romaniei pentru asistenta acordata R. Moldova in instruirea militarilor nostri in institutiile de invatamant militar romanesti. Romania suporta toate cheltuielile legate de instruirea specialistilor moldoveni, iar acest ajutor este foarte considerabil. Cu alte cuvinte, investitia pe care o facem in perfectionarea profesionala a efectivului Armatei Nationale, denota ca Romania este un partener serios pe care il valoram foarte mult.

Sursa: ZiuaVeche.ro

P.S În legătură cu declaraţiile preşedintelui partidului „Moldova Unită” la adresa ministrului Apărării, vă comunicăm că regretăm profund faptul că politicienii cu experienţă, precum domnul Vladimir Ţurcanu, se aventurează să facă comentarii bazate pe informaţii neverificate, care sînt total nefondate şi nu corespund realităţii.

Menţionăm că în anul 2006 R. Moldova a semnat un Plan Individual de Acţiuni de Parteneriat cu Alianţa Nord Atlantică (IPAP), care prevede reformarea sectorului de apărare şi securitate al ţării şi dezvoltarea proceselor democratice din R. Moldova.

Totodată, subliniem că în interviul acordat pentru Radio România şi Agerpres, la care face trimitere Vladimir Ţurcanu, una din întrebările adresate ministrului Apărării Vitalie Marinuţa s-a referit la statutul de neutralitate al R. Moldova. Fiind întrebat dacă neutralitatea ar fi cea mai bună soluţie pentru securitatea Republicii Moldova, ministrul Apărării a răspuns, citez: „Atîta timp cît în Constituţie este stipulat că sîntem tară neutră, noi trebuie să activăm în conformitate cu legea supremă în vigoare”.

Considerăm oportun să sugerăm domnului Vladimir Ţurcanu să recurgă la informaţii care provin din prima sursă, adică să asculte interviul original acordat de ministrul Apărării Vitalie Marinuţa corespondenţilor Radio România şi Agerpres.

Pentru a asculta interviul acordat postului Radio România vă propunem să accesaţi link-ul http://www.blog.army.md/?p=120

Servicul de Presă al Ministerului Apărării